O măsură menită să pună pe picioare bugetul de stat amenință să zdruncine, din nou, întreaga economie

Datornici aflați în imposibilitate de plată față de stat. Zeci de mii de executări silite. Prăbușirea prețurilor la locuințe. O nouă lovitură aplicată sistemului bancar. Acestea sunt doar câteva frânturi dintr-un scenariu ce ar putea prinde viață în următoarea perioadă. De unde pornește însă totul?

A fost odată legea…
Începutul lui 2010. “Criza” continuă să fie subiectul economic predilect al tuturor românilor. De la omul de rând la marile companii multinaționale, cu toții se gândesc la reducerea drastică a costurilor. Într-un asemenea context, este firesc ca statul să se gândească la o modalitate de suplimentare a veniturilor. O găsește în plata Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) de către persoanele fizice care derulează tranzacții imobiliare “în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate”. Această normă intră în vigoare la 1 ianuarie 2010, în urma modificării articolului 127 din Codul Fiscal. Se consideră astfel că orice persoană fizică care derulează mai mult de o tranzacție imobiliară în cursul unui an calendaristic desfășoară o activitate economică cu caracter de continuitate și este obligată așadar să plătească TVA. De la această prevedere sunt excluse imobilele folosite de către proprietar în scopuri personale.

…mai înainte a existat practica
Cu doi ani înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, de la 1 ianuarie 2008, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a cerut însă plata TVA pentru astfel de tranzacții, potrivit lui Garbiș Vincențiu Kehaiyan, președintele Asociației de Prevenire a Abuzurilor Fiscale (APAF). “Lumea a început să plătească TVA din bun-simț pentru stat, deși nu exista o lege în acest sens”, subliniază acesta. Lucrurile au mers însă prea departe în momentul în care, la sfârșitul anului 2009, ANAF a cerut plata retroactivă a TVA de către persoanele fizice care au derulat tranzacții imobiliare cu caracter de continuitate din 2002 încoace. Până la data redactării acestui articol, reprezentanții ANAF nu au dat un răspuns cu privire la legea în baza căreia a fost formulată o astfel de cerere. Potrivit lui Kehaiyan, ANAF a motivat că o prevedere în acest sens exista și în urmă cu opt ani, chiar sub forma articolului 127, alineatul 2 din Codul Fiscal valabil la acea vreme. Acesta definește activitățile economice impozabile: “activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate”.

73.000 de vânzători, următoarea țintă
Protestele vânzătorilor – dezvoltatori sau nu – vizați de respectiva prevedere nu s-au lăsat așteptate. Aceștia au înființat rapid Asociația de Prevenire a Abuzurilor Fiscale (APAF). “Nici măcar o persoană nu a înțeles legea așa cum a înțeles-o ANAF”, motivează Kehaiyan. În momentul de față, sunt 7.145 de dezvoltatori care au vândut peste cinci imobile și ar intra astfel în sfera de acțiune a ANAF, precizează reprezentantul APAF. Pe lângă aceștia însă, există alți 73.000 de oameni care au vândut două-trei apartamente și care ar constitui următoarea țintă. “Datoria de recuperat de la dezvoltatori este de 14 miliarde de RON, în vreme ce datoria de la vânzătorii mai mici se ridică la 70 de miliarde de RON”, subliniază Kehaiyan. În prezent, se află în control 1.850 de dosare. În decurs de șase luni, au fost finalizate 250 de dosare.

Toate tipurile de imobile, sub incidența legii
Lucrurile nu par să se oprească aici. Președintele APAF susține că legea, așa cum o interpretează ANAF, nu poate fi aplicată doar la imobile noi, ci trebuie extinsă, în mod automat, la orice fel de tranzacții imobiliare care au caracter de continuitate. Cu alte cuvinte, și o persoană care a vândut două sau mai multe terenuri sau apartamente vechi poate fi pusă în situația de a plăti retroactiv TVA la stat. “Vor lua pe toată lumea. Vor fi foarte mulți oameni care nu vor mai avea nici proprietăți, nici apartamente. Atunci ANAF-ul va trece la cumpărători, pentru că are obligația de a recupera datoria”, spune acesta.

Cumpărătorii, buni de plată
Primii pași în acest sens au început deja. “Sunt deja sechestre în țară. În general, s-au dus la oamenii simpli, care au vândut două-trei terenuri și care nu își pot permite un avocat”, spune Kehaiyan. Lucrurile au trecut în unele cazuri chiar la următorul nivel: există deja cazuri de cumpărători care au primit notificări de chemare în garanție de către vânzători pentru achitarea TVA. Pentru a se apăra, și aceștia vor să formeze o asociație, sub numele de Asociația Cumpărătorilor cu TVA Retroactiv (ACTVA). Mihai Florescu, reprezentantul oficial al acestei organizații, spune că, din punct de vedere legal, ANAF are obligația de a recupera banii de la cumpărător în cazul în care vânzătorul nu poate plăti. Potrivit articolului 51 din Codul Fiscal, în caz de neplată, cumpărătorul este solidar cu vânzătorul. “Toți cumpărătorii de imobile noi pot fi chemați să plătească 19% peste prețul pe care l-au plătit deja. La aceasta se adaugă și penalități de 36% pe an”, subliniază Florescu. Acesta precizează că, potrivit informațiilor sale, în categoria vizată de ANAF se încadrează circa un milion de tranzacții.

Bulgăre de zăpadă social și economic
Care ar fi consecințele extinderii la scară largă a plății retroactive a TVA? La nivel social, nu este greu de ghicit. “E o modificare gravă a costului apartamentului. La un preț de 100.000 de euro, se poate ajunge și la 40.000 de euro, incluzând penalitățile”, spune Florescu. Mulți se vor afla, în actualul context economic, în imposibilitate de plată. “Cele mai multe persoane care au cumpărat au un credit. În momentul în care ANAF nu va recupera banii de vânzător, va merge la cumpărător. Dacă acesta nu va putea plăti, va fi executat silit”, spune avocatul Ionuț Mateescu.
Ce ar însemna însă ca 100.000 de locuințe să fie vândute sub prețul pieței în decurs de șase luni? Un asemenea fenomen ar duce, în mod inevitabil, la un declin rapid al prețului de piață al locuințelor. Dincolo de satisfacția pe care acesastă scădere ar genera-o în rândul potențialilor cumpărători, consecințele macroeconomice atârnă mai greu în balanță. Un asemenea fenomen ar afecta în mod direct sistemul bancar, din cauza scăderii masive a valorii bunurilor folosite ca garanție pentru credite. Românii care au contractat împrumuturi s-ar putea trezi în situația ca banca să le pună sechestru nu doar pe casă, ci și pe alte bunuri, pentru a completa astfel valoarea inițială a creditului. “Interesul comun al tuturor băncilor este să nu scadă valoarea de piață a bunurilor folosite ca garanții pentru ele”, spune Mateescu. În fața unei asemenea perspective, reacția vânzătorilor și cumpărătorilor deopotrivă nu se lasă așteptată. “Vor fi sute de mii de procese”, anticipează Florescu. Kehaiyan spune că ANAF a început deja să piardă în instanță. “Au pierdut la Craiova, la Iași”, exemplifică acesta.