octombrie 2011 - ImoExpert

Jones Lang LaSalle: România este atractivă pentru deschiderea de fabrici

O companie americană producătoare de sisteme de irigaţii a inaugurat recent o unitate de producţie în cadrul Ploieşti West Park. Ţara noastră prezintă interes pentru jucătorii din sectorul agricol şi cel al industriei uşoare, spun reprezentanţii companiei de consultanţă Jones Lang LaSalle (JLL). “O dovadă în acest sens este faptul că alte companii multinaţionale şi-au […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe31/10/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

O companie americană producătoare de sisteme de irigaţii a inaugurat recent o unitate de producţie în cadrul Ploieşti West Park.

Ţara noastră prezintă interes pentru jucătorii din sectorul agricol şi cel al industriei uşoare, spun reprezentanţii companiei de consultanţă Jones Lang LaSalle (JLL). “O dovadă în acest sens este faptul că alte companii multinaţionale şi-au deschis sau urmează să îşi deschidă noi fabrici şi unităţi pe teritoriul României, creând totodată noi locuri de muncă”, subliniază aceştia.

O tranzacţie intermediată recent de JLL a fost achiziţia unui teren de către firma americană The Toro Company, în cadrul Ploieşti West Park. Pe această proprietate a fost amenajată o fabrică de micro-sisteme de irigaţii, ce a necesitat o investiţie de aproximativ 20 de milioane de euro. „Planul de extindere al companiei Toro viza iniţial închirierea unei locaţii pentru crearea unui nucleu de operaţiuni în estul Europei. Jones Lang LaSalle a consiliat Toro în privinţa proprietăţilor disponibile şi a oportunităţilor de sprijin pentru investiţii oferite de guvernul României, în urma cărora Toro a decis modificarea strategiei şi cumpărarea unui teren de 3,5 hectare în cadrul Ploieşti West Park, parc dezvoltat de Alinso Group”, subliniază Marius Scuta, directorul departamentului industrial-logistic al JLL. Pe lângă serviciile de intermediere, Jones Lang LaSalle a oferit şi servicii de project şi cost management pentru faza de execuţie a fabricii Toro. Unitatea de producţie a fost construită în termen de cinci luni, iar o parte a investiţiei a fost suportată de statul român.

Împrejurimile Bucureştiului, în vizorul investitorilor
Potrivit reprezentanţilor JLL, noile investiţii în unităţi de producţie vor fi plasate în perioada următoare în oraşe-satelit ale Bucureştiului, precum Ploieşti sau Piteşti, datorită costului mai mic al forţei de muncă, precum şi finalizării unor proiecte importante de infrastructură. „Ploieştiul este de asemenea vizat de furnizorii americani ai industriei petroliere (Lufkin Industries, Cameron) şi ai industriei auto, care investesc în continuare în construcţia propriilor fabrici”, spune Irina Iliescu, consultant senior în cadrul departamentului industrial-logistic al JLL.

City Mall a fost vândut. Vezi cu cât

În prezent, centrul comercial este funcţional şi are un grad de ocupare de 83%. Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), lichidatorul judiciar al proiectului City Mall, a anunţat că, în urma negocierilor directe cu cei şase investitori interesaţi de achiziţie, centrul comercial a fost vândut. Cumpărătorul este firma Star Imob Construct, iar preţul de achiziţie se […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe31/10/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

În prezent, centrul comercial este funcţional şi are un grad de ocupare de 83%.

Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), lichidatorul judiciar al proiectului City Mall, a anunţat că, în urma negocierilor directe cu cei şase investitori interesaţi de achiziţie, centrul comercial a fost vândut. Cumpărătorul este firma Star Imob Construct, iar preţul de achiziţie se ridică la 17,3 milioane de euro (plus TVA). „Demararea negocierilor directe pentru valorificarea City Mall s-a făcut la preţul de evaluare de circa 21 milioane euro, care a reieşit după analiza condiţiilor actuale de piaţă şi rezultatul licitaţiilor derulate. Din punctul de vedere al CITR, managementul proiectului poate fi preluat de noul investitor chiar şi înainte de finalizarea plăţii, estimată a avea loc într-o lună, fără însă a avea dreptul de a face modificări până la dobândirea dreptului de proprietate”, subliniază reprezentanţii lichidatorului judiciar. De precizat este că, potrivit ofertei depuse de Star Imob, compania urmează să achite suma convenită până cel mai târziu la finele anului în curs. „Având în vedere faptul că plata preţului de către noul proprietar poate presupune obţinerea de către acesta a unei finanţări, termenul de plată asumat este unul obişnuit în tranzacţii de acest tip”, adaugă oficialii CITR.

Valoare de piaţă de peste 5 ori mai mică
Principalii creditori pentru City Mall sunt instituţii bancare – Unicredit Bank Austria AG, Unicredit Ţiriac Bank SA şi Bancpost SA. Acestora li se adaugă însă şi fostul proprietar al centrului comercial, fondul australian de investiţii APN European Retail Trust. Acesta a şi cerut declanşarea procedurii de insolvenţă, în toamna anului trecut, după ce a achiziţionat mallul în 2006, pentru suma de 103,5 milioane de euro. Destinaţia centrului comercial urmează a fi stabilită de către noul proprietar, însă reprezentanţii CITR estimează că nu vor avea loc modificări esenţiale la acest capitol. Potrivit datelor oficiale, spaţiile comerciale din City Mall sunt ocupate în proporţie de 83%.

Turismul balnear românesc, în stare avansată de degradare. Un timişorean vrea să investească 6 milioane de euro în reamenajarea a 4 hoteluri

Fondurile provin, printre altele, din tranzacţiile cu terenuri agricole derulate de omul de afaceri din vestul ţării. Când vine vorba de petrecerea unei vacanţe, din ce în ce mai mulţi români iau în considerare destinaţii din afara ţării. Potenţialul turistic autohton este adesea pus în umbră de lipsa unor investiţii consecvente în acest sector. Acesta […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe31/10/2011

Timp de citire

0 minut

Fondurile provin, printre altele, din tranzacţiile cu terenuri agricole derulate de omul de afaceri din vestul ţării.

Când vine vorba de petrecerea unei vacanţe, din ce în ce mai mulţi români iau în considerare destinaţii din afara ţării. Potenţialul turistic autohton este adesea pus în umbră de lipsa unor investiţii consecvente în acest sector. Acesta este şi cazul unor staţiuni balneoclimaterice extrem de populare în trecut.

Există însă şi oameni de afaceri care văd potenţialul acestui segment al turismului românesc, chiar şi în actualul context economic. Acesta este cazul firmei Tour Mirinvest, al cărei acţionar principal este omul de afaceri timişorean Nicolae Miron, care se ocupă, printre altele, şi de vânzarea de terenuri agricole. Reprezentanţii companiei au anunţat că intenţionează să investească în următorii trei ani, din surse proprii, şase milioane de euro în reamenajarea a patru unităţi turistice din trei staţiuni balneoclimaterice. Este vorba despre hotelurile Domogled şi Dacia, din Băile Herculane, Muncel din Băile Felix şi Montana în Covasna. Acestea fac parte din portofoliul Sind România – Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR) Frăţia şi au o capacitate cumulată de cazare de 1.334 de camere (414 în Muncel, 535 în Dacia, 138 în Domogled şi 247 în Montana). „Am simţit o migrare a cererii de la două către trei stele, de aceea am demarat un program de investiţii, primul hotel care va fi upgradat fiind Domogled (foto) din Băile Herculane. Acesta va fi redeschis în primăvara anului viitor, în urma unei investiţii de 1,5 milioane de euro”, a declarat Florin Dumitrescu, reprezentantul Tour Mirinvest.

Investitorii speră la profit, dar nu ştiu încă la cât
Celor şase milioane de euro – pe care compania timişoreană s-a angajat să-i plătească prin semnarea unui contract de management – li se adaugă alte patru milioane de euro ce vor fi reinvestite în unităţile turistice din profitul obţinut din exploatarea hotelurilor. Reprezentanţii Tour Mirinvest estimează că îşi vor recupera investiţia pe măsură ce veniturile generate de unităţile turistice vor creşte. Deşi investitorii mizează, în mod firesc, şi pe obţinerea unui profit din această afacere, Florin Dumitrescu crede că este totuşi prematur pentru a face o estimare în acest sens. După reamenajarea acestor unităţi, compania intenţionează să se ocupe şi de refacerea şi reintegrarea în circuitul turistic a încă trei hoteluri (unul în Sângeorz Băi şi două în Voineasa) şi 11 vile (cinci în Vidra, cinci în Voineasa şi una în Predeal).

70% dintre clienţi sunt pensionari
În prezent, Sind România – CNSLR Frăţia deţine un portofoliu format din şapte hoteluri şi 11 vile, cu o capacitate totală de 3.000 de locuri de cazare, dintre care doar 1.800 sunt operaţionale. Această rată scăzută de operativitate se explică prin nivelul scăzut al investiţiilor realizate în aceste unităţi turistice de la deschiderea lor, înainte de 1990. Cu toate acestea, spun administratorii acestor proprietăţi, pentru locurile care sunt disponibile, rata de ocupare în perioada aprilie-octombrie se ridică, în medie, la 60%. Anul trecut, ele au găzduit aproximativ 25.000 de turişti. În prezent, 70% dintre clienţi vin din partea Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), în vreme ce restul de 25% apelează pe cont propriu la serviciile acestor hoteluri. Potrivit lui Florin Dumitrescu, segmentul balneoclimateric al pieţei turistice din România are un real potenţial, în care nu s-a investit de foarte mulţi ani. Acest fapt este dovedit de numărul ridicat de clienţi care vin aici, în ciuda faptului că unităţile de cazare nu au fost reamenajate de zeci de ani.

Citeşte aici despre câteva dintre pensiunile şi hotelurile scoase la vânzare în România.

Criza dă curaj românilor: Cei care se apucă să ridice case le fac mai mari decât în 2008

Deşi numărul autorizaţiilor pentru locuinţe s-a diminuat cu mai mult de jumătate de la izbucnirea crizei, suprafaţa medie a proiectelor aprobate a crescut. Dacă în perioada de boom a pieţei imobiliare majoritatea dezvoltatorilor proiectau locuinţe spaţioase, în momentul de faţă tot mai mulţi mizează pe unităţile locative de mai mici dimensiuni, dar care sunt mai […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe28/10/2011

Timp de citire

0 minut

Deşi numărul autorizaţiilor pentru locuinţe s-a diminuat cu mai mult de jumătate de la izbucnirea crizei, suprafaţa medie a proiectelor aprobate a crescut.

Dacă în perioada de boom a pieţei imobiliare majoritatea dezvoltatorilor proiectau locuinţe spaţioase, în momentul de faţă tot mai mulţi mizează pe unităţile locative de mai mici dimensiuni, dar care sunt mai accesibile populaţiei cu venituri medii. Tendinţa este exact inversă pe segmentul construcţiilor de locuinţe individuale. Astfel, deşi astăzi mult mai puţini români se încumetă să-şi zidească o casă, cei care o fac totuşi proiectează imobile cu suprafeţe mai mari decât în 2008. Potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, suprafaţa medie a unei locuinţe care a primit autorizaţie de construire în primele nouă luni din 2011 se ridică la aproape 139 de metri pătraţi construiţi. Acest nivel indică un avans de 11,2% faţă de anul 2008, când o locuinţă care primea autorizaţie de construire avea, în medie, doar 125 de metri pătraţi construiţi. Tendinţa de majorare a pretenţiilor românilor în ceea ce priveşte casele pe care şi le construiesc s-a resimţit încă din 2009, când suprafaţa unei unităţi locative ce a primit autorizaţie s-a ridicat la aproximativ 136,6 metri pătraţi. Doar în 2010 media spaţiului per unitate locativă a scăzut, ajungând la aproape 127 de metri pătraţi construiţi.

Au rămas în piaţă doar cei cu bani?
Cum se explică această evoluţie aparent paradoxală? Cei care construiesc în perioada aceasta sunt cei care dispune de importante resurse financiare, explică, în primă fază, Tiberiu Andrioaie, vicepreşedinte şi director general în cadrul Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).

Un alt motiv posibil pentru entuziasmul românilor de a-şi ridica locuinţe mai spaţioase ar fi dorinţa acestora de a profita de costurile mai reduse de construcţie din ultimii ani. Astfel, cu aceiaşi bani, ei ar putea, practic, să zidească o casă mai mare. Andrioaie precizează totuşi că, în ultimii ani, cheltuielile de construcţie nu au scăzut chiar substanţial – cel puţin nu din punctul de vedere al materialelor folosite. Astfel, preţurile produselor de calitate nu au variat cu mult, pentru că producătorii au azi aproape aceleaşi costuri de fabricaţie ca în urmă cu trei-patru ani. Ceea ce fac adesea firmele de construcţii pentru a micşora costurile cu materialele este că apelează la produse de o calitate mai slabă, care sunt mai ieftine. În special când vine vorba de finisaje poate fi aplicată cu succes o asemenea „strategie”. Ce se răsfrânge mai mult în preţul final de construcţie, spune Andrioaie, este costul forţei de muncă, care s-a redus vizibil în ultimii ani.

Regres de 60% în trei ani
În perioada ianuarie-septembrie 2011 au fost eliberate la nivel naţional 38.599 de autorizaţii pentru construcţia de locuinţe. Spre comparaţie, în perioada similară din 2008 au fost date 94.512 de astfel de avize, ceea ce înseamnă că, în decurs de trei ani, acest indicator al pieţei de construcţii a scăzut cu aproape 60% (59,15%).

Per total, în 2008 au fost acordate 118.643 de avize de construcţie. În 2009, numărul autorizaţiilor acordate a cunoscut cel mai mare declin, de aproximativ 44%, ajungând la 65.930. În 2010 marja de scădere a fost sensibil mai mică – aproximativ 12% faţă de anul precedent -, numărul locuinţelor a căror construcţie a fost aprobată ajungând la 57.919.

Află de aici mai multe despre livrările de locuinţe în perioada 2007-2011.

A început construcţia unui nou centru comercial, în cartierul Titan din Capitală

Dezvoltatorul estimează că lucrările la ParkLake Plaza vor dura aproximativ doi ani şi jumătate. Grupul irlandez Caelum Development a anunţat începerea lucrărilor de construcţie la centrul comercial ParkLake Plaza, din Titan, o investiţie estimată la 250 milioane de euro. Dezvoltatorul a desemnat companiile Apolodor SRL şi Edrasis – C. Psallidas SA pentru a efectua lucrările […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe28/10/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Dezvoltatorul estimează că lucrările la ParkLake Plaza vor dura aproximativ doi ani şi jumătate.
Grupul irlandez Caelum Development a anunţat începerea lucrărilor de construcţie la centrul comercial ParkLake Plaza, din Titan, o investiţie estimată la 250 milioane de euro. Dezvoltatorul a desemnat companiile Apolodor SRL şi Edrasis – C. Psallidas SA pentru a efectua lucrările de excavare ş,i respectiv, lucrările preliminarii de fundaţii speciale. În perioada următoare, investitorul va numi şi un contractor general, care va prelua lucrările începute luna aceasta.

Construcţia întregului proiect va dura aproximativ doi ani şi jumătate, estimează oficialii companiei. La finalizare, centrul comercial va dispune de spaţii comerciale de 67.000 de metri pătraţi, ce ar trebui ocupate de circa 200 de magazine. Printre ancorele ce vor fi prezente în noul mall se numără operatorul de cinematografe Cinema City, precum şi un hipermarket Cora. Potrivit estimărilor Caelum Development, proiectul de retail va bneficia de o zonă principală de captare de 450.000 de locuitori, cea totală ridiându-se la 1,5 milioane de locuitori.

Constanţa are un nou mall, după o investiţie de 100 milioane de euro a austriecilor de la Immofinanz

Potrivit reprezentanţilor companiei, înainte de deschidere au fost semnate contracte de închiriere pentru 99% din spaţii. Grupul austriac Immofinanz, unul dintre cei mai mari investitori imobiliari activi în Europa, a deschis ieri centrul comercial Maritimo, din Constanţa, în urma unei investiţii de aproximativ 100 milioane de euro. Complexul de retail este localizat pe bulevardul Aurel […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe28/10/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Potrivit reprezentanţilor companiei, înainte de deschidere au fost semnate contracte de închiriere pentru 99% din spaţii.

Grupul austriac Immofinanz, unul dintre cei mai mari investitori imobiliari activi în Europa, a deschis ieri centrul comercial Maritimo, din Constanţa, în urma unei investiţii de aproximativ 100 milioane de euro. Complexul de retail este localizat pe bulevardul Aurel Vlaicu şi cuprinde spaţii comerciale cu o suprafaţă totală închiriabilă de peste 50.000 de metri pătraţi, precum şi 2.200 de locuri de parcare. Potrivit reprezentanţilor companiei, înainte de deschidere mallul a atins un grad de ocupare de 99%, acesta punând la dispoziţia vizitatorilor peste 130 de magazine, din zona de food, fashion, articole sportive, electronice, petrecerea timpului liber şi gastronomie. “Interesul crescut venit din partea retailerilor internaţionali şi naţionali şi numeroasele reacţii pozitive ale acestora, chiar înainte de deschidere, sunt un semn extrem de pozitiv. Suntem încrezători că Maritimo Shopping Center va deveni un magnet pentru populaţia locală”, a subliniat Eduard Zehetner (foto), CEO al Immofinanz Group.

Primele magazine H&M şi C&A din oraş
Printre retailerii care au închiriat spaţii comerciale în Maritimo Shopping Center se numără: Peek & Cloppenburg, C&A, H&M şi New Yorker, toţi aceştia aflându-se la primele deschideri de magazine în Constanţa. De asemenea, grupul Inditex a semnat un contract pentru o suprafaţă de 4.500 de metri pătraţi, destinată celor şase branduri pe care le operează în România: Zara, Bershka, Pull&Bear, Stradivarius, Oysho şi Massimo Dutti. Hipermarketul Auchan este una dintre principale ancore ale centrului comercial, ocupând un spaţiu de 16.000 de metri pătraţi. Potrivit reprezentanţilor Immofinanz, în primăvara anului viitor va fi inaugurat şi un cinematograf cu opt săli, sub brandul Cinema City.

Construcţiile din Europa Centrală şi de Est susţin vânzările Lindab la nivel global

În al treilea trimestru al anului, veniturile companiei s-au majorat cu 1% faţă de perioada similară din 2010. În primele 9 luni ale acestui an, vânzările grupului Lindab la nivel global au crescut cu 4%, până la 557,4 milioane de euro, în vreme ce profitul s-a majorat cu 10,3%, ajungând la la 33,2 milioane de […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe27/10/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

În al treilea trimestru al anului, veniturile companiei s-au majorat cu 1% faţă de perioada similară din 2010.

În primele 9 luni ale acestui an, vânzările grupului Lindab la nivel global au crescut cu 4%, până la 557,4 milioane de euro, în vreme ce profitul s-a majorat cu 10,3%, ajungând la la 33,2 milioane de euro. În al treilea trimestru din 2011, veniturile companiei au consemnat un avans de 1% faţă de perioada similară a anului trecut, atingând valoarea de 209,8 milioane de euro. „Dacă trimestrul trei din 2010 a fost unul bun, ce a profitat de impactul pozitiv al preţului oţelului, în cel de-al treilea trimestru al acestui an am avut, într-o oarecare măsură, parte de efectul opus în ceea ce priveşte profitabilitatea. În acelaşi timp, am fost afectaţi de creşterea continuă a presiunii din direcţia preţurilor, în special pe piaţa diviziei Profile Componente din Europa Centrală şi de Est”, subliniază David Brodetsky, preşedinte şi CEO Lindab.

Regiunea cu cea mai bună evoluţie a fost cea formată din Europa Centrală şi de Est şi Comunitatea Statelor Independente. Aici, veniturile înregistrate în al treilea trimestru al anului au crescut cu 7%, susţinute fiind de vânzările pe segmentul construcţiilor non-rezidenţiale. Spre comparaţie, pieţele nordice au consemnat în perioada menţionată un avans de 2%, în vreme ce ţările vest europene au avut evoluţii contrastante, cu mari variaţii, ce au rezultat într-o scădere de 2% per total.

DTZ: Investiţii de 100-200 milioane de euro în proprietăţi comerciale româneşti

Centrul atenţiei cumpărătorilor rămân dezvoltările de birouri şi de retail de cea mai bună calitate. În lunile ce urmează vor fi anunţate tranzacţii pe segmentul de birouri şi de retail în Bucureşti şi în provincie, precum şi câteva achiziţii de proiecte industriale, în Capitală, dar şi în vestul ţării, se arată într-un raport de piaţă […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe27/10/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Centrul atenţiei cumpărătorilor rămân dezvoltările de birouri şi de retail de cea mai bună calitate.

În lunile ce urmează vor fi anunţate tranzacţii pe segmentul de birouri şi de retail în Bucureşti şi în provincie, precum şi câteva achiziţii de proiecte industriale, în Capitală, dar şi în vestul ţării, se arată într-un raport de piaţă realizat de compania de consultanţă DTZ Echinox. “Piaţa de investiţii din România poate absorbi 100-200 milioane de euro în perioada următoare, din cele câteva dezvoltări anunţate şi cele două-trei investiţii ce urmează a se închide”, subliniază Cristian Ustinescu, directorul departamentului de investiţii al companiei. Acesta precizează că, pe piaţa locală, investitorii, fie ei instituţionali sau de private equity, sunt concentraţi în principal pe proprietăţi de cea mai bună calitate. Pe segmentul de birouri, aceştia iau în vizor în mod special Bucureştiul, iar pe cel al spaţii comerciale se îndreaptă spre celelalte mari oraşe ale ţării. Nu în ultimul rând, şi segmentul spaţiilor industriale atrage interesul investitorilor, în centrele logistice importante, precum Bucureşti, Timişoara, Cluj sau Braşov.

Europa: Scădere în ultimul trimestru, dar creştere în 2012
La nivel european, investiţiile în proprietăţi imobiliare comerciale au ajuns, în al treilea trimestru din 2011, la un volum de 25,7 miliarde de euro. Acesta indică o scădere de 3% faţă de nivelul de 26,6 miliarde de euro consemnat în trimestrul al doilea al anului. În ciuda declinului din ultima perioadă, reprezentanţii companiei precizează că, pe termen lung, tendinţa ascendentă a pieţei europene de investiţii se păstrează. „Estimăm o creştere constantă a activităţii investiţionale, aceasta urmând să atingă un volum de 121 miliarde de euro în 2012, cu 11% faţă de nivelul de 109 miliarde de euro pe care l-am previzionat pentru 2011”, arată consultanţii DTZ.

În intervalul iulie-septembrie, piaţa de retail a atras cea mai mare parte din investiţiile la nivel european, respectiv o pondere de 3,6% şi un volum de 9,2 miliarde de euro. Pe de altă parte, achiziţiile de clădiri de birouri s-au ridicat la 8,9 miliarde de euro, reprezentând 35% din total. Investiţiile pe acest din urmă segment se înscriu însă pe un trend descendent, după un minus de 22% faţă de trimestrul precedent.

De aproape o lună funcţionează un nou Cod Civil. Ce trebuie să ştii: antecontractul şi contractul de vânzare

Noul cadru legislativ oferă celor două părţi care încheie o tranzacţie o libertate mult mai mare de negociere a clauzelor incluse atât în antecontract, cât și în contractul de vânzare. De la 1 octombrie a intrat în vigoare un nou Cod Civil, ce are efecte evidente şi în imobiliare. Andreea Rădulescu, notar public, a explicat, […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe27/10/2011

Timp de citire

0 minut

Noul cadru legislativ oferă celor două părţi care încheie o tranzacţie o libertate mult mai mare de negociere a clauzelor incluse atât în antecontract, cât și în contractul de vânzare.

De la 1 octombrie a intrat în vigoare un nou Cod Civil, ce are efecte evidente şi în imobiliare. Andreea Rădulescu, notar public, a explicat, în cadrul ediţiei din octombrie a Clubului Profesioniştilor în Imobiliare (CPI), principalele modificări legislative aduse în acest domeniu. Noua lege oferă o libertate contractuală mult mai mare celor două părţi, punându-se un accent deosebit pe negociere, a spus Andreea Rădulescu. Totodată însă, această libertate este contrabalansată de o mai mare putere acordată instanţelor judecătoreşti de a interveni pentru a rezolva situaţiile conflictuale dintre semnatarii unui act încheiat în formă autentică (autentificat de un notar).

În procesul de achiziţie a unei locuinţe, fie ea casă sau apartament, doi paşi sunt esenţiali pentru încheierea unei tranzacţii de succes:

1. Antecontractul de vânzare:

Acest act reprezintă, de fapt, o promisiune de cumpărare, pe de o parte, şi una de vânzare, pe de alta. Trebuie să includă, în mod obligatoriu, un termen până la care se va încheia tranzacţia. Poate prevede plata unei sume de bani, ca avans, sau nu.

Noua lege recomandă înscrierea antecontractelor în Cartea Funciară, dar nu obligă în acest sens. Pentru asta, un astfel de act trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie încheiat în formă autentică (legalizat de un notar) şi să includă un termen de încheiere a tranzacţiei. Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite, oricare dintre cele două părţi poate înscrie documentul în Cartea Funciară.

În cazul în care vânzătorul nu mai vrea să înstrăineze proprietatea, iar antecontractul a fost înscris în Cartea Funciară, avansul plătit de cumpărător se constituie ca o ipotecă legală în favoarea sa (are dreptul de a urmări sau executa silit bunul pentru a-şi recupera suma plătită). Spre deosebire de prevederile vechiului Cod Civil, un antecontract rămâne înscris în Cartea Funciară timp de şase luni (faţă de trei ani) de la expirarea termenului stabilit de cele două părţi (timp în care cumpărătorul sau vânzătorul se pot adresa instanţei pentru nerespectarea clauzelor contractuale de către cealaltă parte); după un interval de şase luni, acest act poate fi radiat.

2. Contractul de vânzare (care nu se mai numeşte de vânzare-cumpărare):

La încheierea unui astfel de document se vede în mod deosebit libertatea de negociere acordată celor două părţi. Vechiul sistem, în care tranzacţiile imobiliare erau încheiate pe baza unor contracte-tip, predefinite, a apus, spune Rădulescu. Acum, practic, orice clauză (cu respectarea legii în vigoare) poate fi negociată şi inclusă în documentul de vânzare, cu precizarea că fiecare dintre acestea trebuie acceptată în mod expres de cele două părţi (trebuie să semneze pentru fiecare dintre ele). În cazul în care clauzele standard intră în contradicţie cu cele negociate, cele din urmă primează.

De ce acte ai nevoie pentru încheierea unui contract de vânzare:

– actele de identitate ale părţilor;
– certificatele de căsătorie;
– eventualele convenţii matrimoniale încheiate de părti;
– actele de proprietate;
– documentaţia cadastrală a imobilului (care acum a devenit obligatorie);
– încheierea de intabulare a imobilului;
– certificatul de atestare fiscală;
– adeverinţa de la asociaţia de proprietari, dacă locuinţa face parte dintr-un imobil în care o astfel de asociaţie a fost înfiinţată;
– ultimele facturi de la furnizorii de utilităţi şi chitanţele care atestă achitarea integrală a acestora (dacă clientul cumpărător ştie de existenţa unor datorii şi este dispus să le achite el însuşi după achiziţie, acest lucru trebuie precizat printr-o clauză clară în contract);
– orice acte sunt deţinute de către vânzător din istoricul proprietăţii (acestea nu sunt obligatorii, potrivit legii, dar sunt recomandate);
– certificatul de performanţă energetică al imobilului, cu excepţia cazului în care cele două părţi au convenit să încheie tranzacţia în lipsa acestuia (fapt care trebuie precizat în contract);
– eventuale procuri în baza cărora părţile vor fi reprezentate la semnare de mandatari.

Andreea Rădulescu precizează că, spre deosebire de prevederile vechiului Cod Civil, în cazul în care un contract este afectat de o cauză de nulitate (cum ar fi neincluderea chitanţelor de plată către furnizorii de utilităţi sau a certificatului de atestare fiscală), cele două părţi nu mai trebuie să se adreseze unei instanţe pentru constatarea nulităţii respectivului document. Este suficient ca vânzătorul şi cumpărătorul să se adreseze unui notar, care va încheia un înscris în formă autentică, după care vor putea încheia – sau nu – un nou contract.

Dezvoltatorul Cosmopolis va investi 55 de milioane de euro în 1.000 de apartamente şi 200 de vile până în 2015

Până acum, ansamblul rezidenţial a „absorbit” fonduri de aproximativ 200 milioane de euro pentru construcţia de locuinţe, dar şi pentru infrastructură. Compania de origine turcă Opus Land Development, ce are în construcţie ansamblul rezidenţial Cosmopolis din zona de nord a Bucureştiului, a anunţat că până în 2015 va investi aproximativ 40 de milioane de euro […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe26/10/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Până acum, ansamblul rezidenţial a „absorbit” fonduri de aproximativ 200 milioane de euro pentru construcţia de locuinţe, dar şi pentru infrastructură.

Compania de origine turcă Opus Land Development, ce are în construcţie ansamblul rezidenţial Cosmopolis din zona de nord a Bucureştiului, a anunţat că până în 2015 va investi aproximativ 40 de milioane de euro pentru finalizarea celei de-a doua etape de construcţie a proiectului – adică pentru construcţia a 1.035 de apartamente. În total, a doua fază de construcţie a ansamblului Cosmopolis va cuprinde, 1.200 de apartamente în blocuri, 165 fiind deja predate în 2011. Potrivit lui Ahmet Buyukhanli, acţionarul majoritar al companiei, în paralel cu lucrările la apartamente vor fi dezvoltate şi un număr de 200 de vile, printr-o investiţie de aproximativ 15 milioane de euro. Acestea vor fi construite pe baza unui model lansat în această toamnă: o unitate locativă structurată pe parter şi etaj, cu o suprafaţă construită de 112 metri pătraţi.

Lansat în toamna anului 2007, ansamblul rezidenţial Cosmopolis a fost proiectat ca la finalizare să cuprindă aproximativ 4.600 de unităţi locative. Termenul final de predare era anul 2017. Până acum au fost construite aproximativ 751 de locuinţe (dintre care 586 de unităţi în prima fază şi alte 165 în cadrul celei de-a doua, livrate în 2011), investiţia în acestea, dar şi în infrastructură şi spaţii comerciale ridicându-se la circa 200 milioane de euro.

Citeşte aici cât costă locuinţele din acest ansamblu rezidenţial.

După 4 ani, un dezvoltator turc se adaptează la realitatea pieţei româneşti. Rezultatul? Vinde jumătate din ce a construit înainte de livrare

Proiectul Cosmopolis, din nordul Bucureştiului, ţinteşte acum segmentul de piaţă medium-low, conturat prin accesul la programul Prima Casă. Una dintre marile probleme ale ansamblurilor rezidenţiale demarate în timpul boom-ului imobiliar constă în faptul că, proiectate fiind într-o perioadă de maxim optimism al pieţei, ele nu corespund nevoilor şi puterii actuale de cumpărare a românilor. Aşa […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe26/10/2011

Timp de citire

0 minut

Proiectul Cosmopolis, din nordul Bucureştiului, ţinteşte acum segmentul de piaţă medium-low, conturat prin accesul la programul Prima Casă.

Una dintre marile probleme ale ansamblurilor rezidenţiale demarate în timpul boom-ului imobiliar constă în faptul că, proiectate fiind într-o perioadă de maxim optimism al pieţei, ele nu corespund nevoilor şi puterii actuale de cumpărare a românilor. Aşa se face că piaţa abundă în momentul de faţă de apartamente noi prea mari şi prea scumpe pentru românul de rând.

Confruntaţi cu scăderea drastică a vânzărilor de la debutul crizei, unii dezvoltatori se încăpăţânează să rămână blocaţi pe vechile modele, în speranţa unor „vremuri mai bune”. Există însă şi exemple de jucători care îşi asumă greşelile trecutului şi încearcă să le îndrepte. Acesta este cazul investitorului turc Opus Land Development, care are în construcţie ansamblul rezidenţial Cosmopolis, situat în zona Pipera-Tunari din Capitală. Reprezentanţii companiei au anunţat astăzi finalizarea a 103 unităţi locative (opt vile şi restul apartamente), în urma unei investiţii de 5,5 milioane de euro. Ponderea vânzărilor înainte de livrare este una surprinzătoare în condiţiile actuale de piaţă, jumătate dintre locuinţe fiind deja precontractate. Reprezentanţii companiei speră că, odată finalizată, cealaltă jumătate din stocul nou-livrat va fi epuizată până la finele acestui an.

Studio, două şi trei camere, prin Prima Casă
Cum se explică volumul crescut de vânzări pentru 2011 ce justifică planurile optimiste ale investitorului? Cât se poate de simplu: prin reducerea preţurilor finale. Astfel, în cadrul noii etape din Cosmopolis, cei interesaţi pot achiziţiona apartamente cu o cameră de la 38.000 de euro (+TVA), locuinţe cu două camere de la 56.000 de euro (+TVA), precum şi unităţi cu trei camere de la 62.000 de euro (+TVA). Singurele locuinţe mai scumpe sunt duplexurile cu patru camere, ce costă 150.000 de euro (+TVA), precum şi vilele, care au un preţ de 90.000 de euro (+TVA). Majoritatea unităţilor nou-livrate în cadrul proiectului din nordul Capitalei se încadrează aşadar în segmentul de piaţă vizat de Prima Casă. De altfel, recunosc reprezentanţii companiei, peste 60% dintre vânzări au avut loc cu ajutorul unui astfel de credit ipotecar.

Reconfigurarea spaţiilor, soluţie de criză
Diferenţa faţă de prima etapă a ansamblului Cosmopolis, care a fost demarată în septembrie 2007 şi a cuprins aproximativ 586 de unităţi locative, este una semnificativă. Astfel, în faza anterioară de construcţie nici măcar nu erau incluse apartamente cu o cameră, iar cel mai mic preţ cerut se ridica la 80.000 de euro, pentru un apartament cu două camere ce dispunea de o suprafaţă construită de 76 de metri pătraţi. Acum însă, un studio de 36 de metri pătraţi construiţi are cel mai mic preţ, de 38.000 de euro, în vreme ce, la o locuinţă cu două camere, suprafaţa s-a redus la 50 de metri pătraţi construiţi, iar preţul a ajuns, şi el, la 56.000 de euro. Ahmet Buyukhanli (foto), acţionarul majoritar al Opus Land Development, recunoaşte că, în perioada în care a proiectat locuinţe mari şi scumpe a făcut o greşeală, pentru că nu cunoştea cu adevărat piaţa românească. Abia acum a reuşit să se adapteze şi să răspundă nevoilor reale ale acesteia.

Adaptarea la realitatea pieţei locale nu reprezintă un câştig doar pentru consumator. Asta pentru că, prin reconfigurarea proiectului, nici dezvoltatorul nu a avut, financiar vorbind, de pierdut. Astfel, dacă în prima etapă un apartament cu două camere se vindea cu 1.054 de euro pe metru pătrat construit, acum o unitate locativă similară, dar cu o suprafaţă mai mică, se vinde cu 1.040 de euro pe metru pătrat construit.

Operatorul farmaciilor Dona îşi mută sediul în birourile de lângă Sun Plaza

Tranzacţia de închiriere se numără printre puţinele de acest tip din zona de sud a Bucureştiului. Siepcofar, compania farmaceutică locală care operează lanţul farmaciilor Dona, se va muta într-un spaţiu de birouri de 1.000 de metri pătraţi în zona de sud a Bucureştiului. Noul sediu va fi situat în clădirea Sun Offices, de lângă centrul […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe25/10/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Tranzacţia de închiriere se numără printre puţinele de acest tip din zona de sud a Bucureştiului.

Siepcofar, compania farmaceutică locală care operează lanţul farmaciilor Dona, se va muta într-un spaţiu de birouri de 1.000 de metri pătraţi în zona de sud a Bucureştiului. Noul sediu va fi situat în clădirea Sun Offices, de lângă centrul comercial Sun Plaza (foto), ambele clădiri fiind dezvoltate şi deţinute de S IMMO AG. “Suntem foarte mulţumiţi de acest proces de închiriere, cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-o perioadă economică dificilă”, spune Friedrich Wachernig, membru în cadrul consiliului de administraţie al S IMMO AG.

Ansamblul deţinut de investitorul austriac este încadrat în clasa A şi are o suprafaţă închiriabilă de aproape 10.000 de metri pătraţi, distribuită pe trei nivele. „Sun Offices reprezintă una dintre puţinele dezvoltări de birouri de calitate în partea de sud a Bucureştiului, o zonă foarte populată, dar şi foarte bine conectată cu centrul oraşului, precum şi cu cartierele învecinate“, subliniază reprezentanţii Colliers International, compania de consultanţă care se ocupă de marketingul proiectului. Potrivit acestora, este de aşteptat ca în următoarea perioadă să aibă loc tranzacţii similare în această zonă a Capitalei.

Până în 2020, va trebui ca toate clădirile noi să fie „verzi”. Costă sau nu mai mult să construieşti eco?

În România, 38% din emisiile de dioxid de carbon sunt generate de clădirile vechi, ce au un consum ridicat de energie şi pierderi de căldură. Una dintre direcţiile urmărite de Uniunea Europeană (UE) în statele membre constă în atenţia sporită acordată protecţiei mediului înconjurător. Această orientare ecologistă se aplică şi în construcţii. Potrivit unei directive […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe24/10/2011

Timp de citire

0 minut

În România, 38% din emisiile de dioxid de carbon sunt generate de clădirile vechi, ce au un consum ridicat de energie şi pierderi de căldură.

Una dintre direcţiile urmărite de Uniunea Europeană (UE) în statele membre constă în atenţia sporită acordată protecţiei mediului înconjurător. Această orientare ecologistă se aplică şi în construcţii. Potrivit unei directive a UE, până în 2020 va trebui ca toate clădirile nou-construite să fie „verzi” – adică să aibă un consum redus de energie şi cât mai puţine emisii de dioxid de carbon.

Unde se află România pe acest drum către idealul unor construcţii care să protejeze mediul înconjurător? Încă departe – şi asta în ciuda unor progrese făcute în acest sens în ultimii ani, prin reabilitarea unor clădiri vechi sau chiar construcţia unor proiecte performante energetic. Eugen Curteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), estimează că, în momentul de faţă, circa 38% din emisiile de dioxid de carbon la nivelul ţării noastre sunt generate de clădiri. Făcând parte dintr-un fond imobiliar învechit, acestea au un consum ridicat de energie, pe de o parte, şi pierderi de căldură, pe de alta.

Cheltuieli similare cu cele pentru un imobil de clasa A
Când vine vorba de adaptarea viitoarelor proiecte imobiliare la normele de protecţie a mediului impuse de UE, părerile dezvoltatorilor sunt împărţite. Una dintre principalele preocupări ale acestora, mai ales în perioada de criză, constă în costurile iniţiale mai ridicate implicate de ridicarea unui proiect „eco” în comparaţie cu unul tradiţional. Dan Ioan Popp, fondatorul şi preşedintele Impact Developer & Contractor, estimează că dezvoltarea unei clădiri „verzi” ar costa cu circa 20% decât cea a unui imobil realizat în conformitate cu standardele tradiţionale.

Această părere nu este însă unanim împărtăşită. Steven Borncamp, preşedintele Romania Green Building Council (RoGBC – Consiliul Clădirilor Verzi din România), este de părere că, dimpotrivă, costurile de construcţie pentru un proiect ecologic ajung să fie similare cu cele implicate de dezvoltarea unei clădiri de calitate (de clasa A, în cazul unui proiect de birouri, de exemplu).

La rândul său, Andrew Prelea, CEO al Ozone Homes, crede că o orientare ecologistă poate fi posibilă şi pe segmentul rezidenţial. Acesta dă exemplul primului ansamblu rezidenţial „verde” din România, Avalon Residence, pe care compania sa îl are în dezvoltare. Având la bază nişte tehnologii noi de construcţie, dezvoltate în conformitate cu nevoile pieţei locale, acesta implică nişte costuri mai mici decât un proiect tradiţional. Acesta este şi motivul pentru care preţurile de vânzare din cadrul Avalon Residence sunt sensibil mai mici decât media pieţei, atât pe segmentul locativ nou, cât şi pe cel vechi.

Citeşte aici mai multe despre preţurile şi facilităţile din primul ansamblu de locuinţe ecologice din România.

Birourile şi spaţiile industriale, cu un pas înainte
În următorii ani, estimează Borncamp, tot mai mulţi dezvoltatori activi pe piaţa locală îşi vor asuma responsabilitatea demarării unor proiecte „verzi”. Unele iniţiative notabile în acest sens au avut deja loc, mai ales pe segmentul de birouri şi cel industrial. Astfel, printre clădirile eco existente sau aflate în construcţie pe piaţa locală se numără fabrica Nokia, ambasada Statelor Unite ale Americii, fabrica Procter & Gamble, Swan Office & Technology Park sau City Business Centre Timişoara (foto).

Pe segmentul rezidenţial, iniţiativele eco sunt mai puţine, dar reprezintă, totuşi, un început. Dezvoltatorii Avalon Residence spun că locuinţele din cadrul acestui complex pot avea costuri de întreţinere cu până la 60% mai reduse decât cele din clădirile tradiţionale. Şi Impact a lansat de curând un model de casă activă (care nu doar consumă, ci şi produce). Aceasta este dotată cu sisteme independente de procurare a apei şi de producere a energiei electrice şi termice necesare şi poate genera economii la utilităţi de 2.800 de lei pe an pentru locatarii săi.

Aici poţi afla mai multe despre modelul de casă „activă” dezvoltat de Impact.

Europa Centrală şi de Est impulsionează vânzările Ruukki

În al treilea trimestru al acestui an, veniturile companiei la nivel regional au avut un avans aproape dublu faţă de evoluţia pe plan global. În perioada iunie-septembrie a acestui an, compania furnizoare de soluţii metalice Ruukki a înregistrat pe piaţa din Europa Centrală şi de Est (ECE) un avans al veniturilor de 19,5% comparativ cu […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe21/10/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

În al treilea trimestru al acestui an, veniturile companiei la nivel regional au avut un avans aproape dublu faţă de evoluţia pe plan global.

În perioada iunie-septembrie a acestui an, compania furnizoare de soluţii metalice Ruukki a înregistrat pe piaţa din Europa Centrală şi de Est (ECE) un avans al veniturilor de 19,5% comparativ cu intervalul similar din 2010. Această rată de creştere este apoape dublă faţă de evoluţia vânzărilor pe plan global, care s-au majorat cu doar 10% în perioada menţionată, ajungând la un total de 674 de milioane de euro. Mai mult de 15% din aceste venituri totale au fost realizate ca urmare a activităţii de pe pieţele din Europa Centrală şi de Est, reiese dintr-un comunicat al companiei. „Cele mai bune vânzări nete au fost înregistrate în ultimele luni pe pieţele din Europa Centrală şi de Est, creşterile din această zonă venind în special în zona diviziei de construcţii. Pe această divizie am înregistrat şi o îmbunătăţire a profitului operaţional, precum şi creşteri ale volumului comenzilor pentru produse de tipul învelitorilor destinate sectorului rezidenţial, situaţie înregistrată pe aproape fiecare piaţă din regiune”, subliniază Sakari Tamminen, preşedinte şi CEO al Ruukki.

„Explozie” pe piaţa locală de învelitori în 2011
O concentrare similară a vânzărilor companiei poate fi observată de la începutul acestui an. În primele nouă luni din 2011, aceasta a consemnat o creştere de 18% a veniturilor pe plan global, depăşind astfel nivelul de două miliarde de euro. În acelaşi interval, avansul consemnat în regiunea ECE a fost de 36%, până la un total de 275 de milioane de euro.

O parte importantă a creşterii vânzărilor consemnate de Ruukki în acest an a fost generată de România. Astfel, pe piaţa locală, vânzările de învelitori au crescut cu 250% în prima parte a acestui an. În plus, ţara noastră este cea care livrează cele mai multe produse pentru pieţele din Europa Centrală şi de Est (printre care se mai numără şi Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovenia, Slovacia şi Bulgaria), pentru că aici se află cea mai mare fabrică din regiune, au precizat reprezentanţii companiei.

Dezvoltatorii imobiliari: Nu trecem printr-o criză, ci revenim cu picioarele pe pământ

Majoritatea jucătorilor din piaţă cad de acord cu faptul că piaţa locală oferă încă un potenţial uriaş prin prisma nevoii de locuinţe. În ciuda dificultăţilor întâmpinate în ultimii ani de toţi jucătorii din real estate-ul românesc, există şi voci în piaţă care sunt de părere că perioada pe care o traversăm nu este una atât […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe21/10/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Majoritatea jucătorilor din piaţă cad de acord cu faptul că piaţa locală oferă încă un potenţial uriaş prin prisma nevoii de locuinţe.

În ciuda dificultăţilor întâmpinate în ultimii ani de toţi jucătorii din real estate-ul românesc, există şi voci în piaţă care sunt de părere că perioada pe care o traversăm nu este una atât de tragică pe cât ar părea. Nu pentru cei care sunt dispuşi să se adapteze pentru a merge mai departe. „Nu suntem în criză. Piaţa are urcuşuri şi coborâşuri la care noi trebuie să ne adaptăm”, a declarat Ionuţ Bordei, director executiv în cadrul companiei Cordia Futureal, în cadrul unui seminar organizat de The Diplomat (foto). „Acum trecem printr-o corecţie a pieţei, ne întoarcem cu picioarele pe pământ”, a adăugat şi Andrew Prelea, CEO al Ozone Homes. Acesta din urmă a precizat că, în perioada de boom, majoritatea dezvoltatorilor s-au uitat la fondurile de investiţii ca fiind publicul lor ţintă, fapt pentru care au construit în mare parte locuinţe nepotrivite cu nevoile reale ale românilor. Acesta este şi motivul pentru care, în ultimii ani, programul Prima Casă a stimulat în mod special segmentul locuinţelor vechi, pentru că pe piaţa apartamentelor noi românii nu aveau, de fapt, prea multe opţiuni.

Dezumflarea balonului, proba de foc pentru developeri
În ciuda greşelilor din perioada de boom, România oferă totuşi oportunităţile necesare pentru a face un business în imobiliare. „Există încă o piaţă în România, există o cerere acumulată de peste un milion de locuinţe în România”, a spus Prelea. Astfel, dacă până în 1990, autorităţile finalizau circa 27.000-29.000 de locuinţe pe an, în anii ce au urmat s-a construit foarte puţin, o mare parte dintre aceste unităţi locative fiind neconforme cu nevoile populaţiei.

La rândul său, reprezentantul Cordia Futureal este de părere că real estate-ul local este încă o piaţă bună – este loc şi de mai bine, bineînţeles, dar, dacă ar fi prea bine, ar apărea iarăşi speculanţii care au dus la creşterea explozivă a preţurilor terenurilor, explică Bordei. În opinia sa, în anii ce urmează se va vedea care sunt adevăraţii dezvoltatori. Dacă vor vrea să rămână pe piaţă, ei vor fi nevoiţi să înţeleagă care este cererea reală de locuinţe şi să-şi adapteze proiectele rezidenţiale la aceasta.

Dilema „preţului corect”: Cât ar trebui să coste o locuinţă nou-construită în Bucureşti?

Deşi recunosc că ar trebui să-şi adapteze pretenţiile la puterea actuală de cumpărare a populaţiei, dezvoltatorii se împiedică totuşi de valorile încă mari ale terenurilor. Chiar şi după mai bine de trei ani de criză, o bună parte dintre românii care ar vrea să-şi cumpere o casă consideră că preţurile locuinţelor noi sunt încă prea […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe21/10/2011

Timp de citire

0 minut

Deşi recunosc că ar trebui să-şi adapteze pretenţiile la puterea actuală de cumpărare a populaţiei, dezvoltatorii se împiedică totuşi de valorile încă mari ale terenurilor.

Chiar şi după mai bine de trei ani de criză, o bună parte dintre românii care ar vrea să-şi cumpere o casă consideră că preţurile locuinţelor noi sunt încă prea mari. Acesta este şi motivul pentru care, cel mai adesea, optează tot pentru achiziţia unui apartament amplasat într-un bloc finalizat înainte de 1990. O întrebare firească în acest context ar fi: care este totuşi „preţul corect” pentru o locuinţă nouă în Bucureşti?

Exact această întrebare s-a aflat ieri pe lista dezbaterilor între participanţii la un seminar pe teme imobiliare organizat de publicaţia The Diplomat. Potrivit unei estimări a reprezentanţilor firmei Consola Grup, în momentul de faţă, pentru o locuinţă situată într-o zonă centrală sau semicentrală a Capitalei, preţul de cost pe metru pătrat construit se ridică la aproximativ 740 de euro – incluzând aici o valoare de 600 de euro pe metru pătrat a terenului. În această situaţie, preţul de vânzare maxim recomandat de companie pentru dezvoltatori se ridică la 950 de euro pe metru pătrat construit, luând astfel în considerare o marjă maximă de profit de 30%.

Pe de altă parte, pentru un ansamblu rezidenţial situat într-o zonă periferică a Bucureştiului, preţul maxim de cost ar ajunge la 573 de euro pe metru pătrat construit, la un preţ al terenului de 200 de euro pe metru pătrat. În acest caz, preţul maxim recomandat pentru vânzare se ridică la 770 de euro pe metru pătrat construit.

10-15%, o marjă de profit rezonabilă pentru dezvoltatori
Cât de realiste sunt aceste preţuri? Părerile diferă chiar de la un dezvoltator la altul. Pe de o parte, Andrew Prelea, CEO al Ozone Homes (compania care are în dezvoltare primul complex rezidenţial ecologic din ţară), este de părere că aceste preţuri sunt nerealiste şi neadaptate la condiţiile actuale ale pieţei locale. Folosind baremul de calcul pentru zona centrală, spre exemplu, s-ar ajunge la un preţ de vânzare pe metru pătrat util de circa 1.300 de euro, ceea ce este „inacceptabil” în piaţa de azi. Valorile de 950 de euro pe metru pătrat pentru zona centrală şi semicentrală şi de 770 de euro pe metru pătrat pentru zona periferică ar trebui să fie preţurile raportate la unitatea de suprafaţă utilă, nu la cea construită, pentru ca respectivele locuinţe să fie vandabile, crede Prelea. În opinia sa, pentru a ajunge la un asemenea nivel al preţurilor, dezvoltatorii ar trebui să accepte să-şi diminueze drastic marja de profit pe care o aşteaptă de la un proiect. Aceştia ar trebui să înţeleagă că perioada de boom, în care puteau obţine câştiguri de 30% sau chiar mai mult din valoarea unei investiţii, s-a terminat. Astăzi, o rată rezonabilă de rentabilitate este situată undeva între 8% şi 15%, este de părere directorul Ozone Homes.

Acesta precizează că, în condiţiile actuale de piaţă, orice proiect ar trebui să pornească de la o analiză atentă a puterii reale de cumpărare a publicului-ţintă. Cum veniturile majorităţii potenţialilor cumpărători se încadrează azi între 600 şi 1.200 de euro, înseamnă că aceştia îşi pot permite să achiziţioneze, printr-un credit ipotecar, o locuinţă care să coste între 35.000 şi 75.000 de euro.

Întârzierea vânzărilor face apartamentele mai scumpe
Pe de altă parte însă, Ionuţ Bordei, directorul executiv al companiei maghiare Cordia Futureal (care are în dezvoltat ansamblul Parcul Privighetorilor, din Băneasa), este de părere că nu se poate ajunge la nişte valori de vânzare mai mici de 1.000 de euro pe metru pătrat pentru că preţurile terenurilor bune sunt încă prea mari. În acelaşi timp, analiza realizată de reprezentanţii Consola Grup nu ia în considerare o serie de costuri adiacente ale dezvoltatorului – de construcţie, dar nu numai. Printre acestea se numără costul dezvoltării parcărilor subterane, pe care developerul este nevoit să le facă, dar pe care un cumpărător arareori este dispus să le achiziţioneze.

Apoi, luând în considerare faptul că niciun ansamblu rezidenţial nu mai este vândut acum integral din faza de proiect sau măcar din cea de construcţie – adesea trece un an sau chiar doi de la finalizare până ca locuinţele să fie integral contractate -, dezvoltatorul trebuie să suporte şi impozitul pe proprietate, şi costuri de administrare, dar şi facturile la utilităţi ale locatarilor (timp de câteva luni, până la constituirea asociaţiei de proprietari). Toate acestea sunt costuri pe care dezvoltatorul trebuie să le suporte şi este firesc ca acestea să fie transpuse în costul final al imobilelor, este de părere Bordei.

România, a doua, după Polonia, la creşterea anuală a construcţiilor în UE

Deşi în ultima lună de vară acest sector al economiei autohtone a făcut un pas înapoi, ţara noastră îşi păstrează locul al doilea în topul ţărilor cu cele mai bune evoluţii la 12 luni. Potrivit celui mai recent raport emis de Eurostat, România se situează pe locul al doilea în rândul statelor membre ale Uniunii […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe19/10/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Deşi în ultima lună de vară acest sector al economiei autohtone a făcut un pas înapoi, ţara noastră îşi păstrează locul al doilea în topul ţărilor cu cele mai bune evoluţii la 12 luni.

Potrivit celui mai recent raport emis de Eurostat, România se situează pe locul al doilea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) în care au avut loc cele mai mari creşteri în domeniul construcţiilor în intervalul august 2010-august 2011. În perioada menţionată, volumul lucrărilor autohtone de construcţii (ca serie ajustată sezonier şi în funcţie de numărul de zile lucrătoare) a crescut cu 6,8%, potrivit datelor transmise recent de Institutul Naţional de Statistică (INS). Ţara noastră este devansată la acest capitol doar de Polonia, care a consemnat un avans de 10,6%. Pe locul al treilea în clasamentul creşterilor se situează Germania, cu un plus de 5,2% la 12 luni. Dintre statele europene care au făcut publice datele aferente sectorului construcţiilor pentru august 2011, şase au înregistrat creşteri, iar opt au avut scăderi pe acest segment comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cel mai mare declin a avut loc în Slovenia (-32,8%), această ţară fiind urmată de Ungaria (-12,3%) şi Portugalia (-10%). La nivel regional, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 0,6% în cele 27 de state ale UE, în vreme ce avansul din zona euro s-a ridicat la 2,5%.

După plus în iulie, minus în august
Evoluţia anuală pozitivă a pieţei locale de construcţii se menţine în ciuda unui recul ce a avut loc în ultima lună de vară. Astfel, după ce volumul lucrărilor de profil a consemnat o creştere de 3,4% în iulie faţă de iunie, în august a avut loc o scădere de 4,5%. Într-un clasament european, ţara noastră se situează pe locul al doilea în ceea ce priveşte cele mai mari scăderi înregistrate pe luna august, fiind precedată de Slovenia (-6,6%) şi urmată de Slovacia (-2,3%). În cea de-a opta lună din 2011, cele mai mari creşteri ale sectorului construcţiilor au avut loc în Portugalia (7,6%), Franţa (3,2%) şi Ungaria (1,5%).

Citeşte aici mai multe despre semnalele de revenire resimţite de piaţa autohtonă a construcţiilor de la începutul acestui an.

În ce zonă a Bucureştiului poţi găsi cele mai ieftine apartamente noi

Primele locuri în clasamentul accesibilităţii sunt ocupate de zone rezidenţiale ce au început să fie cu adevărat „exploatate” de-abia după 2007-2008. Când vine vorba de achiziţionarea unei locuinţe în actualul context economic, primul criteriu de selecţie pentru majoritatea cumpărătorilor este preţul. Zona în care este situată respectiva proprietate ocupă abia al doilea loc pe lista […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe19/10/2011

Timp de citire

0 minut

Primele locuri în clasamentul accesibilităţii sunt ocupate de zone rezidenţiale ce au început să fie cu adevărat „exploatate” de-abia după 2007-2008.

Când vine vorba de achiziţionarea unei locuinţe în actualul context economic, primul criteriu de selecţie pentru majoritatea cumpărătorilor este preţul. Zona în care este situată respectiva proprietate ocupă abia al doilea loc pe lista factorilor luaţi în considerare de către potenţialii cumpărători, după cum reiese dintr-un studiu realizat de www.imobiliare.ro cu câteva luni în urmă.

Ca urmare, îţi prezentăm mai jos un clasament al zonelor din Bucureşti în care poţi găsi cele mai ieftine apartamente noi, realizat pe baza datelor prelucrate de compania imobiliară Real Time. De menţionat este că analiza ia în considerare atât ansamblurile rezidenţiale situate propriu-zis în interiorul Capitalei, cât şi pe cele din zona periurbană a oraşului.

1. Zona de vest:
Potrivit anunţurilor făcute de dezvoltatori, aici pot fi găsite atât cele mai ieftine garsoniere din Capitală, cât şi cele mai accesibile apartamente cu două camere. Preţurile celor dintâi pornesc de la 28.900 de euro, în timp ce, pentru a doua categorie, pragul minim este de 41.800 de euro.
Pentru locuinţele cu trei şi patru camere, preţurile minime practicate de dezvoltatorii din zona de vest pot fi considerate accesibile, dar nu sunt, totuşi, şi cele mai mici din piaţă. Astfel, pentru prima categorie pretenţiile developerilor pornesc de la 70.000 de euro, iar pentru cea de-a doua categorie încep de la 169.000 de euro.

2. Zona de sud:
Garsonierele construite în această parte a Capitalei pornesc de la o valoare minimă de 29.500 de euro, în vreme ce locuinţele cu două camere pot fi achiziţionate cu cel puţin 45.900 de euro. Pe de altă parte, un apartament cu trei camere are un preţ minim de 72.000 de euro. Interesant este că, deşi la celelalte categorii locative zona de sud se situează peste preţurile practicate în vest, aici se pot găsi totuşi cele mai ieftine locuinţe cu patru camere din Bucureşti, la 100.800 de euro.

3. Zona de nord:
Aici, o garsonieră porneşte de la 37.800 de euro, în vreme ce o locuinţă cu două camere are un preţ minim de 50.000 de euro. Dezvoltatorii din această parte a Capitalei pun însă la dispoziţia celor interesaţi cele mai ieftine apartamente cu trei camere, ce încep de la 62.400 de euro. Nu în ultimul rând, locuinţele cu patru camere pot fi achiziţionate cu minimum 123.600 de euro.

4. Zona de est:
În est, preţul minim pentru o garsonieră nou-construită se ridică la 39.000 de euro, în vreme ce un apartament cu două camere porneşte de la 54.000 de euro. O locuinţă cu trei camere poate fi achiziţionată cu cel puţin 84.000 de euro, iar una cu patru camere cu 106.000 de euro.

5. Zona centrală:
În centrul Capitalei, o garsonieră într-un ansamblu rezidenţial nou-construit costă aproape tot atât cât una situată în est (38.900 de euro), însă preţul minim al unui apartament cu două camere este semnificativ mai ridicat, ajungând la 72.000 de euro. Totodată, în centru pot fi găsite cele mai mari preţuri practicate pentru locuinţele cu trei şi patru camere – 113.000 de euro şi, respectiv, 189.000 de euro.

Unde se găsesc cele mai mari discrepanţe
Potrivit studiului realizat de Real Time, în zona de nord şi în centrul Capitalei pot fi găsite cele mai mari diferenţe între preţurile minime şi maxime practicate de dezvoltatori pe categorii de apartamente. Această situaţie ilustrează evoluţia construcţiilor rezidenţiale din perioada de boom a pieţei până acum. Astfel, la început investitorii au luat în vizor nordul şi centrul Bucureştiului, percepute ca zone exclusiviste, proiectând aici ansambluri de lux, cu suprafeţe, finisaje şi preţuri de măsură. În 2007-2008 însă, dezvoltatorii au început să se extindă spre zone mai puţin exploatate, precum vestul, estul şi sudul, unde au construit încă de la început proiecte adaptate clasei medii. Odată cu acutizarea crizei, şi investitorii din nord şi centru au încercat să se adapteze noilor cerinţe ale pieţei, proiectând apartamente mai mici şi mai ieftine. În acest sens, de o libertate mai mare de mişcare au beneficiat cei care au luat în vizor zona de nord, aceştia putând achiziţiona terenuri la preţuri sensibil mai mici decât în perioada de boom şi având totodată avantajul unei arii mai largi de acţiune.

Citeşte şi 10 ansambluri rezidenţiale unde poţi găsi un apartament nou cu până la 60.000 de euro.

O companie italiană investeşte 6 milioane de euro într-un complex rezidenţial în Chitila

Lucrările de construcţie au început deja şi urmează a fi finalizate, potrivit estimărilor iniţiale, până la sfârşitul lui 2013. Compania italiană Promo Seconda a anunţat o investiţie în valoare de 6 milioane de euro într-un complex rezidenţial situat pe Şoseaua Chitilei, la 10 kilometri distanţă de Bucureşti. DaCasa Residence (foto) va fi construit pe un […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe19/10/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Lucrările de construcţie au început deja şi urmează a fi finalizate, potrivit estimărilor iniţiale, până la sfârşitul lui 2013.

Compania italiană Promo Seconda a anunţat o investiţie în valoare de 6 milioane de euro într-un complex rezidenţial situat pe Şoseaua Chitilei, la 10 kilometri distanţă de Bucureşti. DaCasa Residence (foto) va fi construit pe un teren de peste 23.000 de metri pătraţi şi va fi compus din şapte blocuri cu un total de 147 de apartamente, la care se vor adăuga alte 48 de vile bifamiliale şi trifamiliale. Potrivit lui Eugen Paternic, senior broker în cadrul Regatta (compania care se ocupă în exclusivitate de promovarea acestui proiect), lucrările de construcţie la ansamblul rezidenţial au început deja, două blocuri din şapte, precum şi patru vile fiind deja finalizate. „Am luat decizia ca acest complex să cuprindă şi un centru comercial de 800 de metri pătraţi, dar şi o grădiniţă privată cu servicii de top”, spune Mauro Lufino, directorul general al Promo Seconda. Termenul final de predare a complexului a fost stabilit de reprezentanţii companiei pentru sfârşitul lui 2013.

Suprafeţele apartamentelor din cadrul ansamblului variază, potrivit dezvoltatorului, între 57 şi 85 de metri pătraţi construiţi, în vreme ce preţurile pornesc de la 42.500 de euro şi ajung până la 70.000 de euro. Locuinţele situate la parter dispun şi de câte o grădină, a cărei suprafaţă variază între 14 şi 91 de metri pătraţi. Pe de altă parte, vilele au fie o suprafaţă construită de 123 de metri pătraţi şi o grădină de 67 de metri pătraţi, fie se întind pe o arie de 130 de metri pătraţi şi dispun de o grădină de 125-135 de metri pătraţi. Preţurile celor 48 de case pornesc de la 91.500 de euro şi ajung la 105.000 de euro.

Preţurile vilelor din zonele exclusiviste ale Capitalei au scăzut la jumătate în ultimii ani. Vezi cât cer acum proprietarii

În ciuda ieftinirilor semnificative, investitorii interesaţi de acest sector nu cumpără decât proprietăţi foarte bune, la preţuri mai mici decât valoarea de piaţă. Ca şi celelalte sectoare ale pieţei rezidenţiale, şi segmentul vilelor de lux a resimţit din plin efectele perioadei de recesiune. Acest lucru se vede atât din scăderea volumului de tranzacţii, cât şi […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe18/10/2011

Timp de citire

0 minut

În ciuda ieftinirilor semnificative, investitorii interesaţi de acest sector nu cumpără decât proprietăţi foarte bune, la preţuri mai mici decât valoarea de piaţă.

Ca şi celelalte sectoare ale pieţei rezidenţiale, şi segmentul vilelor de lux a resimţit din plin efectele perioadei de recesiune. Acest lucru se vede atât din scăderea volumului de tranzacţii, cât şi din declinul preţurilor consemnat de acest tip de imobile. Potrivit lui Alexandru Boff, account manager în cadrul agenţiei imobiliare Crosspoint, în punctul de vârf al pieţei – atins, în opinia sa, în toamna anului 2007 – o vilă din perioada interbelică situată într-o zonă precum Primăverii sau Dorobanţi s-ar fi vândut cu circa 3.000 de euro pe metru pătrat construit. La această valoare s-ar fi adăugat şi costul terenului, ce se tranzacţiona pe atunci cu aproximativ 3.000-3.500 de euro pe metru pătrat.

Aproape de finele lui 2011 însă, preţurile cerute de proprietari s-au diminuat considerabil. Boff crede că o valoare realistă pentru construcţiile interbelice din aceste zone exclusiviste ale Capitalei ar fi de 1.700 de euro pe metru pătrat construit, în vreme ce terenul ar putea fi evaluat la circa 1.500 de euro pe metru pătrat.

Case vechi şi noi, la mai puţin de 2.000 euro/mp
Deşi unele preţuri se menţin încă la un nivel mai ridicat, piaţa oferă în momentul de faţă şi astfel de oferte. Reprezentantul agenţiei Crosspoint oferă ca exemplu o vilă din 1940, amplasată chiar pe bulevardul Primăverii, la doar câteva minute de mers pe jos faţă de staţia de metrou Charles de Gaulle. Preţul cerut de proprietar este de 1,8 milioane de euro, negociabil, după ce a fost scoasă la vânzare pentru 2,8 milioane de euro, la începutul anului trecut. Construită pe două etaje şi mansardă, casa are o suprafaţă construită de 700 de metri pătraţi (şi una utilă de 600 de metri pătraţi) şi este situată pe un teren de 382 de metri pătraţi. Imobilul dispune de zece camere, trei băi, două balcoane şi o terasă.

La rândul său, George Marcu, directorul agenţiei Green Angels, are la vânzare o vilă în zona Dorobanţi, fostă ambasadă, pe care proprietarii cer 1,89 milioane de euro. Proprietatea a fost construită în 2001 şi are o suprafaţă utilă de 800 de metri pătraţi. Marcu estimează că, în perioada de vârf a pieţei, o astfel de vilă s-ar fi vândut cu uşurinţă la un preţ de aproximativ 3-3,5 milioane de euro.

Investitorii „vânează” doar oportunităţi
Cine este dispus să achiziţioneze astfel de proprietăţi în condiţiile actuale de piaţă? Potenţialii clienţi nu lipsesc, potrivit celor doi brokeri. Boff spune că există două categorii de cumpărători. Cei dintâi – şi cei mai numeroşi – sunt consumatorii finali, care vor să achiziţioneze un imobil pentru folosul propriu. Aceştia sunt interesaţi mai mult de calitatea unei proprietăţi şi sunt dispuşi să plătească chiar şi 2.000 de euro pe metru pătrat construit atunci când găsesc ceva care să fie pe placul lor.

Altfel stau însă lucrurile cu investitorii, care preferă să aştepte ca preţurile să mai scadă. Potrivit lui Marcu, aceştia nu cumpără decât proprietăţi foarte bune, la un preţ mai mic decât nivelul pieţei. „Pentru cei care vor să facă o investiţie, ce depăşeşte 1.500 de euro pe metru pătrat construit reprezintă o problemă”, recunoaşte şi reprezentantul Crosspoint. Această atitudine se explică, parţial cel puţin, prin concentrarea mult mai mare a acestora din urmă asupra randamentului pe care îl pot obţine ulterior din închiriere.

Află de aici mai multe despre cele mai scumpe vile scoase la vânzare în Bucureşti.