Perioada mai îndelungată de găsire a unor chiriaşi se traduce printr-o diminuare semnificativă a veniturilor încasate.
În ciuda majorării cererii pentru spaţii de birouri resimţită de la începutul acestui an, o bună parte din clădirile existente la nivelul Capitalei sunt doar parţial închiriate. Potrivit unei analize realizate de compania Esop Consulting pe baza ofertelor din portofoliul propriu, în Bucureşti există un stoc office neocupat de peste 595.000 de metri pătraţi, în 388 de clădiri de birouri de clasa A, B şi C. Potrivit estimărilor companiei, luând în considerare o chirie medie de 10 euro pe metru pătrat, în piaţa de profil bucureşteană se pierd lunar aproximativ 6 milioane de euro.
Reprezentanţii Esop subliniază că dorinţa proprietarilor de clădiri office de a obţine chirii mai mari în actualul context de piaţă se întoarce adesea în defavoarea lor. “Dacă în perioada dinainte de criza declanşată în toamna anului 2008 termenele de închiriere variau între 2-5 luni, în funcţie de suprafeţele totale disponibile şi nivelul cerut de chirie, în momentul de faţă termenele de închiriere medii sunt între 8-10 luni, ajungând, în cazul anumitor imobile, la 14-16 luni. Mulţi proprietari încă aleargă după profitul iluzoriu generat de un nivel mai ridicat de chirie, conştientizând destul de puţin pierderea certă pe care o reprezintă fiecare lună de neocupare a spaţiului”, subliniază Mirela Raicu, partener în cadrul Esop Consulting. Astfel, un spaţiu de birouri care are o chirie lunară cerută de 12 euro pe metru pătrat, ajunge, după o perioadă de neocupate de 6-8 luni, la o chirie reală de 9 euro pe metru pătrat. Dacă este luată în calcul şi incertitudinea obţinerii nivelului de chirie dorit, pierderea poate fi încă şi mai mare.
