Vânzări
Închirieri
Află rapid răspunsul la orice întrebare despre piața imobiliară
Introdu minim 3 caractere
Caută în
14 Martie 2011

Ce ne ghideaza deciziile: pretul de achizitie, costurile directe, oportunitatile de cistig sau riscul de accidente

scris de Dan Ioan Popp

Tot mai frecvent se spune ca in prezent factorul cel mai important in luarea unei decizii de achizitie este pretul: “oferta care are pretul cel mai mic este preferata de catre consumatorul de azi”. Dar oare aceasta este cu adevarat cea mai buna decizie – CEL MAI MIC PRET DE ACHIZITIE? Nu este simplu, dar cu siguranta ca se poate exprima in bani valoarea majoritatii resurselor, produselor sau serviciilor ofertate in jurul nostru. Problema corectei evaluari a unei decizii nu este neaparat intelegerea sinergiei elementelor care contribuie la functionarea produsului sau realizarea serviciului. Suplimentar mai exista necesitatea de a aduce in prezent viitorul prin cuantizarea costului in timp al consecintelor deciziei luate azi. Astfel, costului de achizitie a produsului i se adauga si alte costuri, cum ar fi: costul de functionare, costul de intretinere si reparatii, costul de inlocuire si distrugere, costul efectelor asupra utilizatorilor, costul efectelor asupra mediului, costul in timp al resurselor financiare implicate. Se observa ca majoritatea acestor costuri sunt legate de actiuni viitoare care necesita o cuantizare specifica pentru o buna evaluare a costurilor TOTALE.

In principiu, oricarui bun, serviciu si chiar oricarei consecinte i se poate atasa o valoare baneasca. Valoarea este data, in principal, de costul de realizare si functionare; dar, daca efectul achizitiei produsului este valorificabil sau poate realiza un venit probabil, atunci valoarea este data de expresia numerica statistica a acelui venit.
Desigur, pentru cuantizarea costurilor sau veniturilor trebuie acceptate unele ipoteze. Cu titlu de exemplu sa incercam evaluarea deciziei de a efectua o calatorie de la Bucuresti la Cluj analizind 5 variante : 1. Mers pe jos 2. Mers cu bicicleta 3. Mers cu trenul 4. Mers cu automobilul 5. Mers cu avionul. Facem urmatoarele ipoteze si rationamente: (pentru echivalare consideram ca nu se fac achizitii de mijloace de transport, ci doar inchirieri)
1. Deplasarea pe jos (480km) se poate face in circa 16 zile; costurile majore sunt cu incaltamintea (circa 30 eur), uzura hainelor (circa 20 eur), cazarea in cele 15 nopti (circa 150 eur) si hrana aferenta pt. 16 zile (total circa 100eur). Rezulta un cost total de… 300 eur!
2. Deplasarea cu bicicleta se poate face in circa 4 zile; costurile sunt legate de inchirierea unei biciclete (total circa 40 eur), uzura hainelor (circa 5 eur), cazarea in cele 3 zile (30 eur) hrana energo-intensiva necesara pt. 4 zile (40 eur). Rezulta un cost total de… 115 eur!
3. Deplasarea cu trenul se poate face in circa 9 ore; costurile sunt legate de biletul de transport (circa 18 eur), uzura hainelor este 1 eur, hrana necesara este 6 eur. Se adauga transport la/de la gara la destinatie 3 eur. Rezulta un cost total de… 28eur!
4. Deplasarea cu automobilul se poate face in circa 12 ore; costurile de inchiriere a automobilului sunt de circa 35 eur (include asigurare), se adauga costul combustibilului de circa 50 eur, uzura hainelor 1 eur, hrana necesara 8 eur. Rezulta un cost total de 94 eur!
5. Deplasarea cu avionul se poate face in circa 1 ora plus cite o ora inainte si dupa zborul efectiv; costul cu zborul este 90 eur, uzura hainelor nesemnificativa, hrana este inclusa in cost, dar se adauga costul transferului catre si de la aeroport de circa 10 eur. Rezulta un cost total de 100 eur!

Daca ierarhizam doar dupa suma platita pentru transport, ordinea este:
1. Mers pe jos 0 eur 2. Mers cu trenul 21 eur 3. Mers cu bicicleta 40 eur 4. Mers cu automobilul 85 eur 5. Mers cu avionul 100 eur

Dar ordinea de alegere in functie de suma costurilor directe este:
1. Tren 28 eur 2. Automobil 94 eur 3. Avion 100 eur 4. Bicicleta 115 eur 5. Mers pe jos 300 eur.

Daca adaugam eventualele pierderi de oportunitate (presupunem ca decidentul este o persoana activa) urmarea pierderii contactului cu mediul de afaceri pe durata transportului, tabloul costurilor este mai complet. Pentru simplificare se poate considera ca o ora echivaleaza cu (ne)incasarea a 10 euro (pentru o persoana care cistiga circa 2000 euro pe luna). Atunci ordinea arata astfel:
1. Tren 118 eur 2. Avion 130 eur 3. Automobil 214 eur 4. Bicicleta 1075 eur 5. Mers pe jos 4.140 eur.

Daca oportunitatile personale sunt mai mari si ora echivaleaza cu 100 eur (o persoana care cistiga 20.000 euro pe luna), atunci ordinea este urmatoarea :
1. Avion 400 eur 2. Tren 928 eur 3. Automobil 1294 eur 4. Bicicleta 9.715 eur 5. Mersul pe jos 38.700 eur.

Suplimentar fata de acestea se pot sa adauga si costurile ce pot fi asociate cu riscurile de accident fatal sau imbolnavire. Evaluam ziua de spitalizare la 100 eur iar decesul la 300.000 eur. Pentru mersul pe jos probabilitatea de imbolnavire este de 1/20 cu 3 zile de spitalizare iar probabilitatea de accident mortal este de 0,87 la million (15 eur plus 0,26 eur). Pentru mersul cu bicicleta probabilitatea de imbolnavire este de 1/30 cu 3 zile de spitalizare iar probabilitatea de accident mortal este de 16,7 la million (10 eur plus 5,01 eur). Pentru transportul cu automobilul probabilitatea de imbolnavire este de 1/400 cu 6 zile de spitalizare iar probabilitatea de accident mortal este de 240 la million (1,5 eur plus 72 eur). Pentru transportul cu trenul probabilitatea de imbolnavire este de 1/200 cu 2 zile de spitalizare iar probabilitatea de accident mortal este de 4,3 la milion (1 eur plus 1,29 eur). Pentru transportul cu avionul probabilitatea de imbolnavire este de 1/300 cu 2 zile de spitalizare iar probabilitatea de accident mortal este de 6,5 la milion (0,66 eur plus 1.95 eur). Analizind cele cinci variante se observa ca in cazul automobililui se cuantizeaza riscul maxim care este egal cu 73,5 eur, toate celelalte fiind sub 20 de eur.

In concluzie, pentru deplasari pe distante medii, cine nu se respecta (mincind mai nimic si dormind pe coclauri) merge pe jos; cine se respect pe sine dar nu este preocupat de a avea venituri merge cu trenul; cine are mici afaceri alege tot trenul; cine are mari afaceri va folosi avionul. Cel mai riscant mijloc de transport a fost si este automobilul si este recomandabil sa fie evitat mai ales la deplasarile lungi.

Postează-ți părerea

Your email address will not be published. Required fields are marked *

S-ar putea să te mai intereseze și
De ce au tendinta vanzatorii sa-si supraevalueze locuintele?

Se intampla! Toti vanzatorii isi supraevalueaza locuintele si, uneori, acest lucru le poate fi fatal: locuinta lor ramane listata pe piata o perioada indelungata si, la final, fie vor...

citește mai departe
oficial despre impozitul anual pentru cladiri, terenuri.

Conform Codului fiscal impozitarea imobilelor este defalcata in functie de contribuabil (persoana fizica sau juridica) si suporta mai multe tipuri …

Continue reading

citește mai departe
patrimoniul sau preludiu pentru un dezastru

B-II-m-A-19692 , B-II-m-B-18182 , AB-II-s-B-00270 , NT-IV-m-A-10763 , GJ-IV-m-B-09493 . Nu sunt codurile de amorsare a unor rachete sau vectorii …

Continue reading

citește mai departe
o idee traznita si nu prea: mallurile administrative

In baza experientei avute cu unele sedii ale “deconcentratelor”, am constatat ca acestea fie aveau locatii nepotrivite, fie acestea sufereau …Citeşte mai departe

citește mai departe
administrarea resurselor: politic, emotional, economic

Evident titlul leaga cele 3 componente de lobbyul si dezbaterea asupra exploatarii de la Rosia Montana. Din start pot sa …Citeşte mai departe

citește mai departe