Certificatul energetic, la preţ „de criză”

Din cauza lipsei cererii, unii dintre auditori eliberează certificate pentru sume mult sub valorile vehiculate iniţial.
La mai puţin de cinci luni până la intrarea în vigoare a „legii certificatului energetic”, costurile presupuse de o asemenea lucrare sunt aproape neglijabile. „Preţurile s-au dus mult în jos din cauza crizei. La un apartament cer 1,5 euro pe metru pătrat, după care mai scad, când văd că omul strâmbă din nas”, subliniază Vasile Olaru, unul dintre auditorii energetici din judeţul Timiş. Acesta precizează că, pentru două apartamente pentru care a eliberat certificate până acum, a încasat 150 de euro (la o suprafaţă de 50 de metri pătraţi) şi, respectiv, 50 de euro (pentru un imobil de 40 de metri pătraţi). În opinia sa, sumele sunt modice raportate la efortul implicat de lucrarea de audit energetic.

De aceeaşi părere este şi Cristian Popescu-Ialomiţa, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI) şi, în acelaşi timp, unul dintre auditorii autorizaţi pe Bucureşti. Acesta nu a eliberat până acum niciun certificat, cu toate că a primit oferte pentru nişte blocuri de locuinţe. Spune că preţurile oferite erau însă derizorii, nu acopereau nici cheltuielile necesare derulării expertizei, aşa că le-a refuzat. Potrivit lui Popescu-Ialomiţa, eliberarea certificatului energetic pentru un apartament cu două camere ar trebui să ajungă la un total de 200-300 de euro.

În aşteptarea legii
Chiar şi în actualele condiţii de preţ însă, proprietarii nu se înghesuie să obţină certificatul energetic pentru locuinţa pe care, de la 1 ianuarie, nu o vor mai putea vinde sau închiria altfel. Vasile Olaru spune că, de când şi-a obţinut atestatul, în septembrie 2009, a realizat 20 de expertize energetice. Dintre acestea însă, doar două certificate au fost eliberate pentru apartamente în blocuri vechi din Timişoara (unul a fost auditat în octombrie 2009 şi altul în luna iulie a acestui an). Olaru a mai realizat lucrări pentru un bloc vechi per ansamblu, în vederea mansardării, pentru două clădiri de birouri de clasa A, a făcut o expertiză pe planurile unei clădiri de birouri pentru obţinerea unei finanţări europene, a mai certificat un liceu, un spital, dar şi o filială a Băncii Naţionale, în vederea reabilitării.

Un ajutor pentru cumpărător
Cristian Popescu-Ialomiţa speră la o schimbare a atmosferei din piaţă abia cu intrarea în vigoare a legii sau, cel mai devreme, în toamnă. Dincolo de obligativitatea impusă de lege, certificatul energetic are o valoare semnificativă pentru tranzacţiile imobiliare. În momentul de faţă, spune Olaru, un necunoscător cumpără un apartament fără să ştie pe ce dă banii şi cât va trebui să scoată din buzunar pentru consumul de energie al acestuia. În acelaşi timp, reprezentanţii MDRT consideră că noua lege va permite o ierarhizare a locuinţelor în funcţie de performanţa energetică, ceea ce va aduce un plus de transparenţă pe piaţa imobiliară.

În acelaşi timp, certificatul energetic reprezintă primul pas spre derularea unor lucrări de reabilitare termică. În urma acestora, estimează Olaru, emisiile de dioxid de carbon s-ar reduce de patru până la şase ori. Avantajele sunt, desigur, şi de ordin material. La o clădire veche, consumul de energie poate scădea de două-trei ori, ceea ce se simte din plin la factura de gaze.

Peste 900 de auditori la nivel naţional
În prezent, numărul auditorilor energetici atestaţi la nivel naţional se ridică la un nivel rezonabil pentru a putea susţine cererea din partea populaţiei odată cu intrarea în vigoare a legii. Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), până la data de 20 iulie a acestui an, la nivel naţional erau atestaţi 912 auditori energetici, faţă de 767 de specialişti la sfârşitul lunii aprilie. La ora actuală, cei mai mulţi auditori, în număr de 269, sunt în Bucureşti, pe al doilea loc situându-se judeţul Timiş, cu 96 de specialişti. Pe ultimul loc la acest capitol se află Teleorman, cu doar doi auditori, în vreme de judeţele Sălaj, Ialomiţa, Tulcea, Covasna şi Buzău au câte trei. În acelaşi timp, în Vrancea, Botoşani şi Călăraşi există câte patru persoane atestate, iar în Vaslui şi Harghita câte cinci.