Popularizarea metodelor de lucru de la distanţă va genera schimbări importante în configurarea clădirilor office.
Schimbările survenite în modul de lucru al companiilor datorită avansului tehnologic şi diversificării activităţilor profesionale – cum ar fi posibilitatea de a lucra de la distanţă – vor avea, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă Colliers International, un puternic impact asupra felului în care vor fi configurate pe viitor clădirile de birouri. “Se observă o scădere a interesului pentru spaţiile de lucru tradiţionale, în timp ce atenţia este îndreptată tot mai mult către birourile flexibile, ce pot fi uşor adaptate eventualelor schimbări survenite în dimensiunea, activitatea sau strategia companiei”, subliniază Maria Florea, director asociat în cadrul departamentului de birouri al Colliers.
Potrivit estimărilor companiei, dat fiind că reducerea costurilor este una dintre principalele măsuri luate de companii pentru creşterea profitului net, vor exista şi în viitor presiuni pentru utilizarea de tehnologii şi soluţii de amenajare flexibile, în scopul diminuării spaţiului total ocupat şi, deci, şi a chiriei. În acelaşi timp, companiile vor pune accentul pe creşterea productivităţii personalului, fapt pentru care spaţiile de lucru vor trebui să corespundă celor mai variate cerinţe ale angajaţilor.
Numărul celor care vor merge la birou va scădea cu un sfert
Tendinţa de reducere a costurilor de către companii nu va însemna şi că angajaţii acestora vor trebui să stea mai înghesuiţi decât acum – ci chiar dimpotrivă. Reprezentanţii Colliers anticipează că, pe măsură ce tot mai mulţi angajaţi vor lucra de acasă sau de la distanţă, spaţiul alocat fiecărui individ va înregistra, de fapt, o tendinţă de creştere. Potrivit raportului companiei, până în 2030 numărul persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în birouri va scădea cu aproximativ 25% la nivel european, datorită popularizarii modalităţilor de lucru de la distanţă. Pe de altă parte, însă, spaţiul total alocat unei persoane va creşte cu un procent cuprins între 25% şi 33%, pe fondul dorinţei firmelor de a se adapta nevoilor angajaţilor. “Felul în care configurăm şi utilizăm spaţiul de lucru s-a schimbat radical în ultimii ani. Pe măsură ce iau amploare modalităţile de lucru axate pe networking şi comunicare, creşte cererea pentru spaţii de lucru mai flexibile şi colaborative. Cu toate că în perioada următoare se vor dezvolta diverse variante în care angajaţii vor lucra la distanţă, aceste tendinţe de modificare a relaţiilor şi a modalităţilor de lucru vor conduce la creşterea raportului de suprafaţă utilizabilă per angajat şi, automat, la necesitatea de construire a unor noi spaţii de birouri de clasa A”, spune Andrei Voica, responsabil cu serviciile de Office Fit-Out Project Management în cadrul Colliers International România.
Potrivit unui raport realizat la începutul acestui an de compania de consultanţă DTZ Echinox, spaţiul mediu ocupat de un angajat în Bucureşti se ridică la 11 metri pătraţi. Într-o clădire de clasa A, pentru această suprafaţă o companie plăteşte 253 de euro pe lună (chirie plus cheltuieli de întreţinere). Spre comparaţie, în Budapesta, o persoană ocupă aproximativ 12,6 metri pătraţi, pentru care angajatorul trebuie să plătească 226,8 euro pe lună. Cheltuieli semnificativ mai mari decât în Bucureşti au angajatorii din Praga – 395,16 euro pe lună – şi cei din Varşovia – 384 de euro pe lună. Aceste diferenţe se datorează atât spaţiului mai mare alocat fiecărui angajat în cele două capitale europene, cât şi chiriilor mai mari practicate pe pieţele office locale.
