Vânzarea locuinţei

În vederea încheierii unui contract de vânzare cumpărare sunt necesare următoarele documente:
– Copie a actului de proprietate şi raportul simplu cel mai recent, precum şi numărul de cadastru.
– Actul de abilitare a locuinţei.
– Preţul total al locuinţei şi modalităţile de plată.
– Date ale creditului ipotecar care rămâne de plătit în continuare, atunci când este cazul.
– Ultima chitanţă a impozitului pe imobil.
– Certificat referitor la datorii si drepturile asupra locuinţei, care dovedeşte ca nu exista plăţi neefectuate – adeverinţă de la asociaţia de proprietari care adevereşte faptul că nu există datorii.
– Copie a actului de identitate al proprietarului.
– Extras CF de informare.

O obligaţie care incumbă vânzătorului este aceea de a informa clientul despre existenţa viciilor ascunse. Viciul trebuie să existe la data încheierii contractului pentru a antrena răspunderea vânzătorului, iar eventualele deficienţe trebuie să nu fie vizibile şi să nu fie cunoscute de cumpărător, în caz contrar vânzătorul este exonerat de răspundere.

În practica judecătorească, posibilitatea cumpărătorului de a lua cunoştinţă de viciul lucrului se apreciază in abstracto, avându-se în vedere un cumpărător digilent şi prudent. Lipsa de informare şi nepriceperea cumpărătorului nu fac ca viciile pe care acesta nu le-a putut constata singur să fie considerate vicii ascunse. În cazul în care proprietatea nu se transmite din momentul încheierii contractului, vânzătorul răspunde şi pentru viciile apărute ulterior vânzării, dar până în momentul transferării dreptului de proprietate.

Dreptul de intentare a acţiunilor redhibitorii sau estimatorii (acţiuni cu privire la vicii) se prescrie în 6 luni, iar dacă au fost ascunse cu viclenie în termenul general de prescripţie de 3 ani.

O modificare legislativă importantă în această materie a avut loc în decembrie 2008 prin OUG nr. 210 care la art. 10 pct.1 impune încheierea contractului de vânzare cumpărare a locuinţei numai în formă autentică (notarială) sub sancţiunea nulităţii absolute.

Prin intervenţia legiuitorului, se instituie o măsură de securitate a transferului de proprietate în materie imobiliară, reuşind să protejeze interesele particulare ale persoanelor fizice de eventualele vânzări concomitente ale aceluiaşi imobil.

Cheltuielile vânzării sunt suportate, în lipsă de stipulaţie contrară expresă, de către cumpărător, acestea includ toate taxele şi tarifele practicate de birourile notariale –cheltuielile propriu-zise ale actului, taxele de timbru şi de autentificare, onorariul notarial, etc.