90% dintre români stau în case mai vechi de 20 de ani. Cum ne putem alinia la standardele europene de locuire?

Din 1990 încoace nu au fost construite la nivel național nici măcar un milion de locuințe.

Este binecunoscut faptul că trăim într-o țară cu un stoc locativ preponderent îmbătrânit. Puțini știu însă și în ce măsură. După cum arată datele oficiale, în momentul de față, în România există circa 8,5 milioane de locuințe. O pondere covârșitoare din această cifră este reprezentată însă de unități locative vechi, fie ele apartamente la bloc sau case unifamiliale. Astfel, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), în perioada 1990-2012 au fost finalizate la nivel național un număr de 852.139 de locuințe, ceea ce reprezintă circa 10% din totalul caselor existente în prezent. Practic, asta înseamnă că 90% dintre locuințele din România au o vechime de peste 23 de ani, fiind construite înainte de Revoluție.

Termoreabilitarea, soluția pentru „blocurile gri”
Potrivit normelor europene, asemenea clădiri nu corespund cerințelor actuale în materie de eficiență energetică. Marius Dragne, CEO-ul filialei locale a producătorului german de materiale de construcții Xella, spune că o bună parte dintre blocurile ridicate înainte de 1990 sunt realizate din prefabricate din beton, înregistrând astfel pierderi importante de energie. Reprezentantul companiei afirmă că, pentru a se alinia la standardele actuale de locuire, acestea ar trebui să fie termoreabilitate. Printr-o asemenea lucrare, cheltuielile de încălzire ale populației s-ar putea reduce și cu 50%.

Până acum, programul național de reabilitare termică inițiat de autorități nu funcționează în ritmul impus de volumul ridicat de locuințe ce ar trebui să suporte asemenea lucrări. Dragne precizează că, până acum, în program au intrat doar circa 3.500 de blocuri de locuințe (mult sub 1% din fondul locativ); Bucureștiul a fost orașul cel mai activ la acest capitol, dar chiar și aici au fost izolate termic doar aproximativ 10% din clădirile multifamiliale.

Înapoi de unde am plecat?
O a doua direcție pentru alinierea la standardele europene de locuire ar fi stimularea construcțiilor noi, eficiente din punct de vedere energetic. Datele oficiale arată, iarăși, că nici această piață nu se dezvoltă pe măsura necesităților. Faptul că în mai mult de 20 de ani nu s-au finalizat la nivel național nici măcar un milion de unități locative este grăitor. Avântul câștigat în perioada de boom a fost pierdut în mare măsură pe timp de criză, astfel încât numărul caselor finalizate anul trecut (42.566) este apropiat de cel consemnat în anul 2006 (39.638 de unități).

O explicație pentru ritmul redus de creștere a volumului de locuințe noi constă în faptul că majoritatea caselor construite la ora actuală în România sunt case unifamiliale, ridicate din fondurile populației, componenta finanțărilor publice și a investitorilor privați fiind una extrem de redusă. În 2011, spre exemplu, 92% dintre locuințele finalizate la nivel național au fost construite pe cont propriu de către beneficiari, potrivit datelor INS.