Cărţile funciare constituie un sistem de publicitate real deoarece are la bază identificarea topografică a terenurilor. Toate înscrierile se fac pe imobile, iar nu pe proprietari. Fiecare imobil are propria sa carte funciară în care sunt evidenţiate toate schimbările care intervin în situaţia materială şi juridică. Cărţile funciare realizează un sistem de publicitate complet deoarece sunt înregistrate integral toate transmisiunile şi constituirile de drepturi reale imobiliare. În anumite cazuri expres prevăzute de lege, sunt înscrise şi unele drepturi personale, fapte sau alte raporturi juridice în legătură cu imobilele. Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciară se numesc drepturi tabulare, iar înscrierile referitoare la drepturile tabulare alcătuiesc ceea ce se numeşte stare tabulară.
Obiectul drepturilor tabulare este corpul funciar care poate fi alcătuit din una sau mai multe parcele. Corpul funciar reprezintă o unitate economică alcătuită după criteriul naturii imobilului ori al scopului economic urmărit de proprietar.
Înscrierile din cartea funciară devin opozabile faţă de terţi de la data înregistrării cererii, iar ordinea înregistrării cererii va determina rangul înscrierii.
Înscrierea din cartea funciară a actului juridic de constituire, modificare sau stingere a unui drept real imobiliar are ca efect opozabilitatea faţă de eventualii titulari de drepturi reale imobiliare cu acelaşi obiect, de la acelaşi autor, care nu au efectuat această operaţiune ori au făcut-o ulterior.
Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în condiţiile legii, în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobândit sau constituit cu bună credinţă, cât timp nu se dovedeşte contrariul. Cuprinsul cărţii funciare se consideră exact, în folosul acelei persoane care a dobândit, prin act juridic cu titlu oneros un drept real, dacă în momentul dobândirii dreptului nu a fost înscrisă în cartea funciară o acţiune prin care se contestă cuprinsul său sau dacă dobânditorul nu a cunoscut, pe altă cale, această inexactitate.
Acţiunile de carte funciară
Acţiunea în prestaţie tabulară este acea acţiune prin care cel în favoarea căruia s-a transmis sau constituit, prin act juridic, un drept real imobiliar, solicită instanţei obligarea pârâtului care a consimţit la constituirea sau strămutarea dreptului, să îi predea înscrisul necesar pentru a putea cere înscrierea, dacă este singurul exemplar doveditor. Obligaţia înstrăinătorului de a preda singurul exemplar doveditor – o convenţie sub semnătură privată – este o obligaţie de a face, astfel că, dacă acesta refuză să o îndeplinească, va putea fi constrâns prin hotărârea instanţei. Dacă acesta refuză cu rea credinţă predarea înscrisului, instanţa va dispune întabularea dreptului real, dacă sunt dovedite toate condiţiile de validitate, printr-o sentinţă care ţine loc de act de transfer al proprietăţii.
Acţiunea în prestaţie tabulară exercitată împotriva terţului subdobânditor înscris în cartea funciară:
Dobânditorul anterior poate cere instanţei judecătoreşti să acorde înscrierii sale rang preferenţial faţă de înscrierea efectuată la cererea unui terţ care a dobândit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea credinţă la data încheierii actului. Dacă terţul a fost de rea credinţă este irelevant dacă actul juridic este cu titlu oneros sau gratuit deoarece înscrierile în cartea funciară sunt ineficace pentru aceia care ştiau că au dobândit drepturi de la un neproprietar.




