Casa din… garaje de beton: o soluţie de construire ieftină şi inedită, premiată de către arhitecţi

O mai veche improvizaţie a românilor poate fi transformată într-un proiect cu valoare estetică deosebită.

La ediţia de anul acesta a Bienalei Naţionale de Arhitectură (ce se desfăşoară între 15 octombrie şi 15 noiembrie 2012), premiul secţiunii Arhitectura Locuinţei a fost câştigat de un proiect cu siguranţă inedit, realizat de arhitecţii Cristina Constantin şi Cosmin Pavel, de la biroul Abruptarhitectura. Este vorba despre o casă amplasată lângă Bucureşti, o construcţie ce foloseşte materiale neconvenţionale pentru perioada actuală, dar care amintesc de vremuri (nu demult) trecute. „Casa de la Bragadiru este o casă construită din garaje prefabricate de beton. Martor al «Epocii de Aur», acest modul prefabricat de 3×5,6 metri devenise deja ceva mai mult decât un garaj. Convertit în cămară, atelier, birou, fostul garaj era o adevărată prelungire a locuinţei de la bloc”, povestesc autorii. Interesant este că această casă originală nu este o variantă locativă valabilă doar în teorie, ci aparţine chiar celor doi tineri arhitecţi, care şi locuiesc aici. „Ideea folosirii garajelor a venit întâmplător. Îmbiaţi de un vecin să cumpărăm un garaj pentru a-l folosi ca magazie, ne-am dat seama că el poate deveni mai mult decât atât. Dincolo de economia de bani şi de mijloace, această ipoteză de lucru ne scutea şi de dificultatea proiectării unei case atunci când beneficiarul şi arhitectul sunt unul şi acelaşi”, mărturisesc ei. Costul construcţiei în sine s-a ridicat la 20.000 de euro, fără a include aici costul terenului, al branşamentelor la utilităţi şi al împrejmuirii.

Amalgam de vechi şi nou

Autorii acestui proiect reuşesc să transforme o veche improvizaţie a românilor într-o soluţie de locuire cât se poate de actuală, care nu doar că este practică şi confortabilă, dar se distinge şi prin valoarea sa estetică. „Prin recuperare, alăturare, relaţionare, cele cinci garaje merg mai departe, sunt altceva decât ceea ce au fost menite să fie la început. Proiectul porneşte de afară, cu multe curţi şi o haină modestă. Fostele garaje pot fi recunoscute însă mai ales la interior. Fiecare dintre cele cinci module ajunge să conţină, să strângă laolaltă lucruri felurite, să adăpostească altfel. Locuită, casa joasă se adună în sine pentru a se întoarce către afară, în limita strânsă a zidului de împrejmuire”, descriu autorii ideea ce a stat la baza proiectului. Pentru amenajarea interiorului, aceştia combină cu succes stilul vechi românesc (podele placate cu dale de piatră, piese de mobilier din lemn masiv, ţesături tradiţionale etc.) cu câteva elemente moderne (canapea, fotolii, scaune etc.), ce amintesc vizitatorului că nu s-a pierdut în casa de la ţară a bunicilor.

O importanţă deosebită este acordată şi zonelor de relaxare, nu doar la interior, ci şi la exterior. Astfel, spaţiul dintre garaje este folosit pentru crearea unei curţi interioare ce amestecă, încă o dată, urbanul cu ruralul. Dalele de piatră şi măsuţa de cafea recreează, la scară redusă, atmosfera unei terase dintr-un oraş vechi, în vreme ce unul dintre garaje, transformat în „umbrar”, aminteşte, într-o manieră modernă, de un refugiu specific unei curţi de la ţară. Sobrietatea pavajului şi a împrejmuirilor betonate este spartă pe alocuri de verdele viu al câtorva plante.

Multifuncţionalele garaje nu au fost uitate de români

Interesant este că, deşi o practică a epocii comuniste, soluţia construcţiilor realizate din garaje de beton nu este total pierdută. Unii români o mai folosesc încă, în principal datorită costurilor şi eforturilor semnificativ mai reduse pe care le presupune, comparativ cu o construcţie tradiţională. Soţii Florin şi Steliana P., din Bucureşti, se numără printre cei care au apelat la această variantă. În 2010 ei au cumpărat un teren de 2.800 de metri pătraţi în satul Măgura, din judeţul Dâmboviţa, cu intenţia de a-şi construi, în timp, o căsuţă la ţară. Au decis ca, în primă fază, să cumpere pentru aceasta două garaje din beton (foto jos), pentru că aşa puteau începe lucrările cu eforturi minime (aveau opţiunea de a nu turna fundaţia). Au plătit astfel 7.000 de lei (sumă în care a fost inclus şi transportul camerelor din beton), iar între timp s-au apucat şi de amenajarea casei. Doar unul dintre garaje va fi folosit pentru locuit (iar celălalt ca magazie), iar aici au turnat beton pe jos, au pus parchet şi gresie, au tencuit şi au vopsit pereţii şi chiar au mobilat încăperea. Potrivit proiectului, în timp vor să mai ridice încă o cameră de locuit lângă aceasta – una mai înaltă, cu o suprafaţă mai mare, care să se continue cu un pod extins şi deasupra garajului.