Cum şi-a ajustat românul bugetul de achiziţie pentru o casă în ultimul an

Tăierea salariilor şi majorarea TVA au dus la scăderea sensibilă a puterii de cumpărare a populaţiei, fapt ce a pus presiune şi asupra preţurilor.

Deşi la prima vedere anul 2010 a fost similar cu cel precedent, pentru jucătorii activi pe piaţa rezidenţială au existat totuşi şi câteva variaţii. Una dintre acestea ţine de bugetul pe care şi-l stabilesc românii cu venituri medii atunci când achiziţionează o casă. Igor Postovanu, broker/owner al agenţiei Sims Parkman, spune că pe segmentul apartamentelor vechi, profilul cumpărătorilor a rămas în mare parte acelaşi ca în 2009. Singura schimbare este că bugetele de achiziţie au suferit o ajustare notabilă. Astfel, dacă în primul an de funcţionare a programului Prima Casă preţurile s-au stabilizat undeva în jurul valorii de 60.000 de euro pentru un apartament vechi cu două camere într-unul dintre cartierele decente ale Capitalei, în 2010 valorile de tranzacţionare au alunecat uşor-uşor sub acest nivel. Tăierea salariilor şi majorarea TVA au dus la diminuarea semnificativă a puterii de cumpărare a populaţiei, fapt ce a fost resimţit în mod direct la nivelul preţurilor, explică Postovanu.

Aşa se face că, în momentul de faţă, majoritatea cumpărătorilor care pot şi sunt dispuşi să se îndatoreze pentru suma de 60.000 de euro au în vedere achiziţia unei locuinţe cu trei camere – sau chiar mai mult. Postovanu spune că, la sfârşitul verii lui 2010, a intermediat vânzarea unei locuinţe cu trei camere, confort 1, în cartierul Titan, pentru suma de 62.000 de euro. În ceea ce-i priveşte pe cumpărătorii care îşi doresc în continuare un apartament cu două camere, disponibilitatea de plată a acestora se situează undeva la 50.000 de euro.

60.000 de euro, pragul de sus pentru două camere, dar într-un ansamblu rezidenţial nou
Cumpărătorii nu şi-au revizuit bugetele de achiziţie doar pe segmentul locuinţelor vechi. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi pe piaţa apartamentelor noi. Dacă în 2009 era văzut ca un fapt relativ firesc ca preţul de tranzacţionare al unui apartament nou-construit să depăşească uşor pragul propus de Prima Casă, anul trecut a adus tot mai multe presiuni pentru ca dezvoltatorii să se încadreze în această limită. Romeo Căzănescu, general managerul companiei dezvoltatoare Conarg Real Estate, spune că cea mai mare parte a cererii pentru locuinţe noi se îndreaptă spre unităţile locative reduse ca suprafaţă – garsoniere şi apartamente cu două camere -, care să poată fi achiziţionate cu maximum 60.000 de euro. „Clienţii nu îşi asumă încă rate mai mari de 250-300 de euro”, subliniază Căzănescu.

Înţelegerea acestei caracteristici esenţiale a cumpărătorului actual de locuinţă a fost şi motivul pentru care dezvoltatorul a regândit un proiect conceput în perioada de boom a pieţei. Dacă la lansarea din 2008, proiectul Quadra 2 ar fi trebuit să cuprindă 850 de locuinţe, cu una până la patru camere, în 2010 compania a decis să construiască 242 de unităţi, majoritatea garsoniere. Astfel, rata lunară pentru o garsonieră de 39.000 de euro (+TVA) s-ar ridica la 190-200 de euro prin programul Prima Casă. „Pentru cineva care stă cu chirie în Militari are sens să plătească aceiaşi bani în cuantumul ratei şi nu al chiriei, devenind astfel proprietar”, arată Căzănescu.

Tranzacţii au loc, însă doar la „preţul pieţei”
Chiar şi în urma acestor ajustări radicale de buget, cererea de locuinţe din partea românilor rămâne în picioare. „În ciuda situaţiei economice dificile pe care o traversăm, potenţialul pieţei rezidenţiale rămâne ridicat. Teoretic, există sute de mii de români fără o locuinţă sau care îşi doresc să se mute într-un apartament mai mare, la un nivel ridicat de confort”, subliniază reprezentantul Conarg. „Cumpărătorii sunt foarte bine informaţi, vor să cumpere, dar nu cumpără decât la preţul pieţei”, spune, la rândul său, Postovanu. Acesta precizează că un cumpărător hotărât, care ştie ce vrea, poate încheia o tranzacţie şi în două-trei săptămâni din momentul în care găseşte o ofertă pe măsura exigenţelor sale.