Află rapid răspunsul la orice întrebare despre piața imobiliară
Introdu minim 3 caractere
Caută în
7 iun. 2011

Facturi la întreţinere mai mult decât duble, din această iarnă? Cât de realist este un asemenea scenariu

scris de Adriana Lefter in categoria Ştirea zilei

În sezonul rece 2010-2011 ce tocmai s-a încheiat, subvenţiile la plata energiei termice au lăsat o „gaură” de 300 de milioane de euro în bugetul de stat şi al primăriilor.

Încă de anul trecut, se discută despre eliminarea subvenţiilor la plata energiei termice pentru populaţie. Potrivit legislaţiei în vigoare, aceste compensaţii sunt acordate distribuitorilor de energie în contul tuturor persoanelor racordate la sistemul centralizat de încălzire şi au scopul de a acoperi diferenţa dintre preţul local de referinţă al gigacaloriei, ce diferă în funcţie de oraş, şi costul real de producere, transport şi distribuţie a energiei termice. Reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) ne-au confirmat că un proiect de lege în acest sens se află în lucru pe masa MAI şi MFP (Ministerul Finanţelor Publice). La modul teoretic, o asemenea măsură ar putea aduce economii semnificative la bugetul de stat. Potrivit datelor furnizate de MAI, în perioada noiembrie 2010-martie 2011 diferenţa dintre preţul real al energiei termice şi preţul plătit de populaţie – diferenţă suportată din bugetul de stat şi cel al primăriilor – s-a ridicat la 1,247 miliarde de lei (aproximativ 302 milioane de euro). Aproape jumătate din această sumă – respectiv 613 milioane de lei (148,4 milioane de euro) a fost acordată la nivelul Bucureştiului.

Cu răul înainte: eliminarea totală a subvenţiilor
Este indiscutabil că noul proiect de lege va duce la majorarea considerabilă a facturilor pentru cei care sunt racordaţi la sistemul centralizat de încălzire. Cât de mare va fi însă această creştere este însă o întrebare-cheie.

Reprezentanţii producătorului de centrale termice Ariston Thermo România vine cu un scenariu pesimist în acest sens, luând în calcul scoaterea totală a ajutoarelor de care beneficiază în prezent populaţia. „Eliminarea integrală a subvenţiei, de către Guvern, cât şi imposibilitatea primăriilor locale de a mai aloca un buget pentru subvenţii, aşa cum s-a întâmplat în multe oraşe şi în iarna trecută, ar putea duce la majorarea costului gigacaloriei facturat către populaţie cu până la 150%”, subliniază Cătălin Drăguleanu, directorul de vânzări al Ariston Thermo Romania.

675-800 de lei – cheltuielile la două camere în Bucureşti?!
Reprezentanţii companiei subliniază faptul că, în unele oraşe, costul real de producţie a gigacaloriei atinge valori mai mult decât duble decât preţul facturat pentru populaţie, fapt confirmat şi de datele oficiale furnizate către www.imobiliare.ro. Astfel, în Bucureşti, costul de producere a gigacaloriei este mai mare cu 150% comparativ cu cel facturat (311 lei/Gcal, faţă de 124 lei/Gcal), în Cluj cu 155% (421 lei/Gcal, faţă de 165 lei/Gcal), în Braşov cu 131% (442 lei/Gcal, faţă de 191 lei/Gcal), în Bacău cu 110% (cost 323 lei/Gcal, faţă de 154 lei/Gcal), în Constanţa cu 103% (cost 305 lei/Gcal, faţă de 150 lei/Gcal).

În acest context, dacă subvenţiile ar fi eliminate integral, facturile la întreţinere pe timp de iarnă ar creşte substanţial. În Bucureşti, spre exemplu, costurile pentru un apartament cu două camere racordat la CET care nu dispune de contoare şi repartitoare ar urca până la 800 de lei, faţă de 320 de lei iarna trecută, potrivit calculelor Ariston Thermo. În mod similar, cheltuielile pentru o locuinţă cu trei camere ar ajunge la 950 de lei (faţă de 380 de lei), iar cele pentru un apartament cu patru camere ar urca la 1.175 de lei (470 de lei). Pentru apartamentele care dispun de contoare şi repartitoare, majorarea ar fi ceva mai mică. Astfel, s-ar ajunge la costuri de 675 de lei pentru două camere (faţă de 270 de lei), 875 de lei pentru trei camere (faţă de 350 de lei) şi 1.050 de lei pentru apartamentele cu patru camere (faţă de 420 de lei).

Primăriile pot acorda în continuare ajutoare
Cât de realist este însă un asemenea scenariu? Nu foarte, după cum rezultă din răspunsul autorităţilor. Aurel Ion, comisar în cadrul MAI, ne-a spus că, în proiectul de lege aflat momentan în lucru se prevede doar eliminarea compensărilor acordate de la bugetul de stat pentru combustibilul folosit pentru energia termică, acestea ridicându-se la o valoare maximă de 45% din costul combustibilului consumat pentru producerea energiei termice. La această compensare se adaugă însă, în mod obişnuit, şi o sumă virată de la bugetul administraţiei publice locale (primării), care nu trebuie să fie mai mică de 10% din valoarea costurilor totale. Potrivit lui Ion, în actul normativ se prevede în continuare posibilitatea ca administraţiile publice locale să stabilească modalităţile de sprijin a populaţiei la plata facturii de energie termică.

MAI: Nu pot fi făcute estimări privind creşterea facturilor la întreţinere
În acest context, emiterea unor scenarii pesimiste se poate dovedi precipitată. „Nu pot fi făcute estimări în ceea ce priveşte creşterea valorii facturilor pentru energia termică furnizată pe timp de iarnă, întrucât nu au fost aprobate sumele care urmează a fi stabilite de consiliile locale pentru acordarea de la bugetul local de ajutoare de încălzire populaţiei cu venituri reduse şi nici cuantumul ajutoarelor de încălzire acordate de la bugetul de stat în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.5/2003”, subliniază reprezentantul MAI. În plus, adaugă acesta, fiecare unitate administrativ-teritorială care dispune de sistem de alimentare centralizat cu energie termică se află în plin proces de reorganizare a serviciului, atât în ceea ce priveşte producţia şi distribuţia, cât şi în ceea ce priveşte conformitatea cerinţelor de mediu, procese care vor influenţa preţul gigacaloriei.

Postează-ți părerea

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să te mai intereseze și
Românii și centrala termică: mai puțin de 10% dintre proprietari fac revizia tehnică anuală, deși aceasta asigură o eficiență energetică sporită

Pentru ca instalația de încălzire să funcționeze în parametri optimi, utilizatorii trebuie să țină cont de câteva „trucuri”. Revizia anuală și verificarea tehnică obligatorie, ce trebuie efectuată o dată...

citește mai departe
Un sistem centralizat de termoficare vechi și avarii la tot pasul. Cum am ajuns aici și care ar mai putea fi șansa Bucureștiului?

Un sistem centralizat de termoficare vechi, chiar și de mai bine de 50 de ani pe unele segmente, și peste jumătate de milion de locuințe care depind de el...

citește mai departe
Proiect 100% verde la marginea Capitalei. Plătești iarna încălzirea cu echivalentul a două meniuri de mâncare

Dezvoltatorul unui ansamblu aflat în construcție la marginea Capitalei, în Mogoșoaia, le promite cumpărătorilor costuri extrem de reduse pentru apă caldă, încălzirea și răcirea apartamentelor. Prima clădire a fost...

citește mai departe
Pierderile de energie termică scumpesc gigacaloria cu 20%. Ar fi nevoie de 5 miliarde de euro pentru eficientizare

Singura soluţie pentru modernizarea sistemului centralizat de încălzire ar fi investiţiile private şi parteneriatele public-private. În contextul discuţiilor legate de eliminarea subvenţiilor pentru energia termică furnizată populaţiei, costurile de...

citește mai departe
Românii debranşaţi vor investi 120 mil. euro în sisteme proprii de încălzire

Apropierea sezonului rece face ca o parte importantă a populaţiei să caute soluţii mai ieftine de termoficare. Discuţiile legate de eliminarea subvenţiilor la căldură determină tot mai mulţi români...

citește mai departe