Riscul seismic este, poate, unul dintre cele mai importante criterii de care ar trebui să țină cont cumpărătorii unei locuințe, mai ales în București și în alte orașe expuse cutremurelor puternice. Totuși, informațiile din anunțurile imobiliare, aspectul fațadei sau simpla absență a unei „buline roșii” nu sunt suficiente pentru a stabili cât de sigură este o clădire.
Încadrarea într-o clasă de risc seismic se face numai în urma unei expertize tehnice realizate de un expert atestat și se referă la întreaga clădire, nu doar la un apartament.
Legislația actuală prevede patru clase de risc seismic.
Clasa de risc seismic RsI
În această categorie intră clădirile cu o vulnerabilitate ridicată, susceptibile de prăbușire totală sau parțială în cazul producerii cutremurului de proiectare.
Acestea sunt imobilele asociate, în limbajul curent, cu „bulina roșie”. Totuși, lipsa unui însemn vizibil pe fațadă nu demonstrează că imobilul nu este încadrat în RsI. Situația trebuie verificată în lista oficială și în raportul de expertiză tehnică.
În cazul clădirilor încadrate în RsI, legea interzice, printre altele, închirierea sau darea în folosință gratuită a locuințelor. Sunt interzise și activitățile care presupun aglomerări de persoane în spațiile respective.
Table of Contents
Clasa de risc seismic RsII
În RsII sunt încadrate clădirile care pot suferi avarii structurale majore în urma unui cutremur puternic, avarii care pot pune în pericol siguranța utilizatorilor. Prăbușirea totală sau parțială este însă considerată puțin probabilă.
RsII nu trebuie interpretată drept o categorie lipsită de pericol. Clădirea poate rămâne în picioare, dar poate suferi degradări serioase.
Clasa de risc seismic RsIII
Clasa RsIII cuprinde clădirile care pot suferi degradări structurale moderate în timpul unui cutremur, ce pot pune în pericol siguranța utilizatorilor.
Riscul este mai redus decât în cazul primelor două clase, însă această încadrare nu înseamnă că imobilul nu va fi afectat sau că nu sunt necesare lucrări. Concluziile și recomandările concrete trebuie citite în expertiza tehnică.
Clasa de risc seismic RsIV
În RsIV sunt incluse clădirile al căror răspuns seismic estimat este similar celui așteptat pentru construcțiile proiectate potrivit normelor tehnice aflate în vigoare.
Este cea mai favorabilă dintre cele patru încadrări, dar nici aceasta nu reprezintă o garanție că imobilul nu va suferi nicio avarie în cazul unui cutremur major.
Unde găsești lista clădirilor cu risc seismic
Autoritățile locale au obligația de a inventaria și de a publica pe site-urile proprii listele clădirilor expertizate și încadrate în clase de risc seismic. Informațiile nu sunt însă centralizate într-o singură bază națională ușor de consultat.
În București, lista poate fi verificată pe site-ul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. În celelalte orașe, informațiile trebuie căutate pe site-ul primăriei, de regulă în secțiunile dedicate urbanismului, fondului construit, situațiilor de urgență sau riscului seismic. Dacă lista nu este ușor de identificat, aceasta poate fi solicitată în scris autorității locale.
Cine plătește pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic?
În București, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu risc seismic pregătește lansarea în licitație a 14 proiecte pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic: opt pentru proiectare, două pentru proiectare și execuție, trei pentru realizarea lucrărilor și unul pentru supervizare.
În paralel, instituția lucrează la documentațiile pentru alte 91 de imobile, dintre care 84 ar urma să primească finanțare prin programul național dedicat clădirilor cu risc seismic ridicat.
Separat, în Parlament se află un proiect de lege care ar transfera mult mai clar responsabilitatea financiară către proprietarii clădirilor. Inițiativa prevede că expertizarea, proiectarea și executarea lucrărilor ar urma să fie realizate pe cheltuiala exclusivă a proprietarilor, în timp ce autoritățile locale ar avea în principal obligații de coordonare administrativă și monitorizare.
Proiectul a fost respins de senatori pe 8 iunie 2026. Ulterior, a ajuns la Camera Deputaților, unde a fost trimis comisiilor pentru raport. Camera Deputaților este forul decizional, iar textul poate suferi modificări.
Abonare cu succes! 
