Află rapid răspunsul la orice întrebare despre piața imobiliară
Introdu minim 3 caractere
Caută în
11 oct. 2011

Guvernul şi investiţiile în infrastructură: până în 2013 trebuie finalizaţi 183 km de autostradă

scris de Adriana Lefter in categoria Construcţii, Ştirea zilei

În acest scop, statul ar trebui să obţină în 2011 fonduri europene în valoare de peste 1,2 miliarde de euro.

În comparaţie cu celelalte sectoare ale pieţei construcţiilor, infrastructura este, în mod clar, cea care reuşeşte să înoate cel mai bine împotriva curentului generat de criză. Un sprijin esenţial pentru acest segment îl reprezintă posibilitatea accesării fondurilor europene, ce rezolvă problema arzătoare a finanţării unor lucrări de anvergură. În acest context, Guvernul stabileşte nişte obiective îndrăzneţe pentru perioada economică actuală. Potrivit Ancăi Boagiu, Ministrul Transporturilor, până la finele anului 2013 ar trebui finalizat Coridorul IV Paneuropean (excluzând tronsonul Sibiu-Piteşti, ce va fi realizat în parteneriat public-privat sau în concesiune). Asta înseamnă că, în următorii doi ani, ar trebui construiţi nu mai puţin de 183 de kilometri de autostradă. În acest sens, statul a contractat până acum suma de 724 de milioane de euro de la Comisia Europeană, urmând ca fonduri suplimentare de aproximativ 500 de milioane de euro să fie accesate până la finele acestui an. Deocamdată, autorizaţie de construire au tronsoanele de autostradă Timişoara-Lugoj şi Nădlac-Arad.

Ce s-a făcut până acum?
Aceste obiective se adaugă investiţiilor deja realizate în ultimii doi ani la capitolul infrastructură rutieră. Potrivit premierului Emil Boc, în perioada 2009-2011, la nivel naţional s-au dat în folosinţă aproximativ 90 de kilometri de autostradă, din care fac parte: 50 de kilometri – autostrada Transilvania, 17 kilometri la Sibiu, centura ocolitoare care face parte din tronsonul de autostradă Nădlac-Constanţa, precum şi 21 de kilometri de autostradă la Constanţa. La acestea se adaugă 37 de kilometri de drumuri în regim expres, pe patru benzi, pe care se poate circula în momentul de faţă: 13 kilometri la centura Plioeştiului, 20 de kilometri la Bucureşti, Chitila şi Voluntari, 4 kilometri centura de la Adunaţii Copăceni. De menţionat sunt şi 48 de kilometri de drumuri ce reprezintă centuri ocolitoare ale unor oraşe şi municipii: 13 kilometri la Timişoara, 9 kilometri la Lugoj, 8 kilometri la Turnu-Severin, 10 kilometri la Cluj, 6 kilometri la Iaşi. Potrivit lui Boc, la toate acestea se adaugă alţi 615 kilometri de drumuri naţionale reabilitate.

România, sub presiunea alinierii la standardele UE
Marius Ene, managerul departamentului de research al CBRE România, vorbeşte despre importanţa realizării unor proiecte majore de construcţie de drumuri pe plan naţional. „Ţara noastră este mai puţin o destinaţie finală şi mai mult o rută tranzitată de mărfuri, datorită locaţiei strategice, astfel că infrastructura, atât cea maritimă/fluvială, cât şi cea rutieră, trebuie să fie modernizate. În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are obligaţia de a se alinia standardelor şi în ceea ce priveşte infrastructura”, subliniază acesta într-un raport al companiei. Potrivit datelor centrlizate de CBRE, în prima parte a lui 2011, România avea puţin peste 300 de kilometri de autostradă. „Potenţialul este uriaş, luând în considerare faptul că majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est au o situaţie mult mai bună în ceea ce priveşte structura autostrăzilor: Ungaria – aproximativ 700 de kilometri, Bulgaria – peste 450 de kilometri, Cehia – peste 700 de kilometri, Polonia – aproximativ 900 de kilometri. Croaţia reprezintă o excepţie, nefiind nici măcar membră a Uniunii Europene, şi are peste 1.100 de kilometri de autostradă”, precizează Marius Ene.

Postează-ți părerea

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să te mai intereseze și
Noi donații în lupta împotriva COVID-19 din partea unor companii din imobiliare și construcții

Fondurile vizează atât achiziția de echipamente de protecție pentru personalul medical din spitale, cât și sprijinirea categoriilor de populație vulnerabile. Săptămâna aceasta, câteva companii din domeniul imobiliarelor și al...

citește mai departe
Pe șantierele din construcții încă se lucrează. De ce poate depinde continuarea activității – dincolo de o decizie a autorităților

În momentul de față, decizia de a întrerupe – sau nu – activitatea se află la latitudinea angajatorilor. În ciuda restricțiilor impuse de autorități pentru limitarea răspândirii COVID-19, o...

citește mai departe
„Se lucrează la foc continuu în construcții” – iar dezvoltatorii vor produse de calitate pentru ansamblurile rezidențiale

Un jucător dintr-o industrie conexă a construcțiilor semnalează un interes ridicat pentru produse din categoria premium pe segmentul rezidențial. Producătorul local de uși, ferestre și parchet Pinum, parte a...

citește mai departe
Construcțiile de locuințe, pe cale să-și ia zborul în 2018?

La fel ca anul trecut, în 2018 au apărut noi și noi anunțuri de „lansare” a unor ansambluri rezidențiale – în Capitală în primul rând, dar și în orașele...

citește mai departe
2018: Piața construcțiilor poate că „duduie”, dar statisticile nu prea o arată. Află de ce!

Deși apetitul pentru construcția de locuințe a devenit mai puternic în ultimii ani – un fapt ce se poate vedea cu ochiul liber în piață și în 2018 –,...

citește mai departe