Marje de negociere mai strânse! Plus: cât de repede se mai vinde o locuință

Cei mai deschiși la „a lăsa la preț” sunt, adesea, cei care au și cele mai mari pretenții.

Se știe că prețurile cerute de vânzătorii de locuințe pot fi sensibil diferite față de valorile finale, de tranzacționare. Diferența este dată atât de „ajustarea” pretențiilor vânzătorilor după publicarea unei oferte, cât și de marja de negociere acceptată de către aceștia în momentul găsirii unui cumpărător.

Cel mai recent raport de piață publicat de Analize Imobiliare arată că marja de negociere pentru apartamentele tranzacționate în cele mai mari șase orașe ale țării s-a diminuat în ultimul trimestru din 2017 față de cel anterior. Acest fapt poate fi pus în legătură cu tendința generală de temperare a ritmului de creștere a prețurilor resimțită spre finalul lui 2017, ce ar avea ca efect, în contrapunct, o disponibilitate mai scăzută a proprietarilor de a-și mai reduce așteptările odată ajunși în faza de negociere.

Astfel, cele mai recente date statistice arată că vânzătorii de apartamente lasă la preț, în medie, 3,7% în Cluj-Napoca (față de 4% trimestrul trecut), 3,5% în Brașov (în scădere de la 3,7%), 3,2% în București (față de 3,3%), 3% în Timișoara (față de 3,3%), 2,4% în Iași (față de 2,7%) și, respectiv, 2,2% în Constanța (de la 2,5% trimestrul trecut). Este semnificativ faptul că orașul cu cel mai mare preț mediu cerut pentru un apartament, respectiv Cluj-Napoca, are și cea mai mare marjă de negociere, în vreme ce, în Iași, centrul regional cu cele mai ieftine apartamente, acest indicator are una dintre cele mai scăzute valori.

Perioada de vânzare a crescut pe final de an

Alături de marja de negociere, un alt indicator important asupra evoluției pieței este dat de perioada de vânzare. Potrivit datelor Analize Imobiliare, în intervalul octombrie-decembrie, timpul necesar pentru vânzarea unui apartament a ajuns la 81 de zile – față de o medie de 74 de zile în cele trei luni anterioare. Această tendință s-ar explica, pe de o parte, prin ciclicitatea pieței rezidențiale, dat fiind că apetitul pentru achiziții scade de obicei în trimestrul al patrulea față de cel de-al treilea; pe de altă parte însă, prelungirea perioadei de vânzare pentru un apartament poate avea drept cauză și tendința unor potențiali cumpărători de a-și amâna deciziile de achiziție din pricina instabilității financiare și epuizării fondurilor pentru programul Prima Casă.

După ce a consemnat o scădere importantă în trimestrul al treilea (de la 160 la 140 de zile), perioada medie de vânzare pe segmentul de case-vile a crescut semnificativ în ultimul trimestru din 2017, până la 198 de zile. Acest indicator se situează, astfel, foarte aproape de nivelul record atins în primul trimestru al anului trecut, când o casă se vindea, în medie, în 207 zile. Spre comparație, în trimestrul al patrulea din 2016 intervalul mediu necesar pentru achiziția unei asemenea unități locative era de 149 de zile. Ca și în cazul apartamentelor, prelungirea perioadei de vânzare poate fi pusă pe seama tendinței de așteptare a unora dintre cumpărători.