O tendință vizibilă în imobiliare, dar valabilă și în alte domenii.
Deși contextul economic al țării ar îndemna, la prima vedere, spre optimism, românii rămân, deocamdată, destul de precauți la capitolul perspective de viitor. Asta cel puțin la nivel declarativ – căci faptele ar părea să indice altceva.
Cel mai recent studiu asupra climatului de consum realizat de compania de cercetare Gfk relevă reticența românilor de a se încrede cu prea mare ușurință în semnalele pozitive venite din mediul economic. „În ciuda creșterii veniturilor, scăderii inflației și reducerii TVA-ului, consumatorii din România s-au arătat prea puțin dispuși să își schimbe opinia asupra perspectivei economice în timpul trimestrului al treilea”, arată reprezentanții companiei.
Potrivit documentului menționat, după un trimestru doi cu variații minime, așteptările românilor cu privire la evoluția economiei naționale au fluctuat pe parcursul trimestrului al treilea, revenind la aproximativ același nivel ca la finalul trimestrului anterior. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut însă, perspectiva consumatorilor este ceva mai pozitivă. O îmbunătățire față de 2016 poate fi observată și când vine vorba de așteptările românilor privind evoluția veniturilor proprii – cu toate că acest indicator a consemnat o ușoară scădere în trimestrul al treilea față de cel precedent.
„Euforia” cumpărării și riscurile sale
Un aspect important evidențiat de către studiul Gfk este creșterea notabilă a apetitului populației pentru achiziții. „Înclinația către cumpărare a înregistrat cea mai mare variație. La începutul trimestrului s-a menținut la nivelul perioadei anterioare, dar în septembrie a crescut la 12 puncte. Aceasta reprezintă o creștere de 6,4 puncte față de finalul trimestrului doi și o creștere de 9,7 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut”, se arată în studiul citat.
Pe piața imobiliară, apetitul ridicat pentru cumpărarea de locuințe se simte din plin anul acesta, pe fondul unui climat economic general pozitiv. Un indicator fidel în acest sens este epuizarea rapidă a fondurilor alocate pentru programul Prima Casă, în tandem cu orientarea populației și către alte tipuri de credite. Semnificativă este, desigur, și menținerea tendinței de majorare a prețurilor solicitate de către vânzători, ca răspuns la cererea crescută din piață. Această situație nu este însă lipsită de riscuri, autoritățile competente emițând avertismente atât în privința riscului de accelerare a creșterii prețurilor proprietăților imobiliare, cât și în ceea ce privește tendința de majorare a gradului de îndatorare a populației.
În primele nouă luni din 2017 au fost înregistrate, la nivel național, 451.072 de vânzări de imobile. Cele mai multe astfel de contracte au fost înregistrate în București (57.116), Cluj (30.533) și Ilfov (26.582). Pe de altă parte, județele cu cele mai puține imobile vândute în intervalul menționat sunt Sălaj (2.961), Gorj (3.436) și Caraș-Severin (2.677). Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în această perioadă sunt Timiș (6.377), Dolj (5.343) și Arad (5.185).
