Află rapid răspunsul la orice întrebare despre piața imobiliară
Introdu minim 3 caractere
Caută în
1 feb. 2013

Preţ cerut versus preţ primit: în ce zone poţi negocia cel mai mult cu proprietarii

scris de Adriana Lefter in categoria Ştirea zilei

În condiţiile economice actuale, flexibilitatea vânzătorilor în negociere este crescută; e bine să ştii însă cât de mult poţi „întinde coarda” în fiecare caz în parte.

Potrivit datelor adunate de platforma Analize Imobiliare (de pe portalul www.imobiliare.ro şi din informaţiile furnizate de agenţi imobiliari), marja de negociere pentru apartamentele vechi din Capitală este cuprinsă între 5% şi 13%. Studiul ia în calcul 11 zone centrale şi semicentrale din Bucureşti. Cele mai mici reduceri de preţ sunt consemnate în cazul apartamentelor cu două camere din cartierele cu acces la metrou, dat fiind că acestea sunt, în prezent, cele mai căutate unităţi locative de către clasa medie; pe de altă parte, cele mai semnificative discounturi au loc în cazul proprietăţilor scumpe, amplasate în zonele „bune” ale Capitalei, pentru care cererea este mai mică.

Proprietarii din Aviaţiei şi B-dul Decebal, cei mai flexibili
În Aviaţiei poate fi găsită cea mai semnificativă marjă de negociere dintre zonele analizate, respectiv 13%. Aceasta este valabilă pentru apartamentele cu două camere din blocuri construite în anii 1980-1990. Preţul mediu cerut pentru o unitate locativă de 55 de metri pătraţi utili se ridică la 80.000 de euro, în vreme ce valoarea de tranzacţionare ajunge la 70.000 de euro.
Pe de altă parte însă, apartamentele cu trei camere din zona Aviaţiei se numără printre locuinţele cea mai mică marjă de negociere din Capitală: 5%. Aici, un apartament de 70 de metri pătraţi, construit în perioada 1980-1990, se vinde la un preţ de 88.000 de euro, faţă de 93.000 de euro, preţul cerut iniţial.

Pe locul al doilea în clasament se situează Bulevardul Decebal, unde marja de negociere pentru un apartament cu trei camere construit după 1990 ajunge la 12%. Pentru o locuinţă de 85 de metri pătraţi utili, preţul de tranzacţionare este de 100.000 de euro, faţă de 125.000 de euro, valoarea sa iniţială de listare.
Pentru locuinţele cu două camere din aceeaşi zonă însă, proprietarii sunt dispuşi să lase, în medie, 8% din preţul cerut iniţial. Astfel, o unitate locativă de 65 de metri pătraţi utili are un preţ de vânzare de 85.000 de euro, comparativ cu 92.000 de euro.

La preţuri mari, reduceri mari
În zona Calea 13 Septembrie – Casa Poporului, marja de negociere pentru apartamentele cu trei camere construite în perioada 1986-1990 se ridică la circa 11%. Un apartament cu o suprafaţă utilă medie de 80 de metri pătraţi se vinde cu 98.000 de euro, faţă de cei 110.000 de euro ceruţi iniţial.

Pe Calea Dorobanţi, proprietarii lasă în jur de 10% la preţ pentru apartamente cu patru sau cinci camere amplasate în blocuri sau vile construite înainte de 1977. O unitate locativă de 110 de metri pătraţi utili este tranzacţionată la 160.000 de euro, în scădere de la 177.000 de euro.

În zona Banu Manta – Bulevardul Titulescu – Turda, marja de negociere pentru apartamentele cu trei camere (din blocuri cu opt-zece nivele construite în anii ’80) se ridică la 9%. O unitate locativă de 71 de metri pătraţi are un preţ de vânzare de 77.000 de euro, faţă de 85.000 de euro, valoarea de listare.

Tot 9% sunt dispuşi să lase la preţ şi proprietarii din cartierul Tineretului, pentru locuinţele amplasate lângă parcul cu acelaşi nume. Un apartament cu trei camere cu o suprafaţă utilă de 66 de metri pătraţi, amplasat într-un bloc din anii 1980-1990, se vinde cu 80.000 de euro, faţă de preţul de 88.000 de euro cerut iniţial.

Apartament vechi în Cotroceni sau nou în Unirii
În zona Bulevardul Unirii (între Piaţa Unirii şi Piaţa Alba Iulia), proprietarii negociază, de regulă, în jur de 8% din valoarea de listare a locuinţelor cu trei camere. Un apartament de 83 de metri pătraţi, construit după 1990, se tranzacţionează cu 115.000 de euro, faţă de 125.000 de euro.

Tot 8% sunt dispuşi să lase din preţ şi proprietarii din Cotroceni. Un apartament cu trei camere de 70 de metri pătraţi, amplasat într-un bloc construit în anii 1960, se cumpără aici cu 95.000 de euro, faţă de preţul mediu cerut de 103.000 euro.

Pe Calea Moşilor, marja de negociere pentru un apartament cu trei camere dintr-un bloc construit între 1979 şi 1984 este de 7%. Valoarea de tranzacţionare pentru o locuinţă de 70 de metri pătraţi utili este de 80.000 de euro, faţă de suma de 86.000 de euro cerută iniţial.
Pe de altă parte, proprietarii din această zonă sunt mai puţin flexibili în negociere când vine vorba de apartamentele cu două camere, caz în care sunt dispuşi să lase doar 5% din preţ. O unitate locativă de 56 de metri pătraţi se tranzacţionează astfel cu 70.000 de euro, faţă de 74.000 de euro.

Dristor şi Titan, cele mai mici scăderi
În zona Baba Novac (Titan), proprietarii locuinţelor cu două camere din blocurile ridicate după cutremurul din 1977 negociază, de regulă, în jur de 6% din preţul cerut iniţial. Astfel, un apartament de 54 de metri pătraţi ajunge să fie achiziţionat cu 50.000 de euro, în scădere de la 53.000 de euro.

În cartierul Dristor, în apropiere de metrou, marja de negociere pentru apartamentele bicamerale din blocurile construite după 1978 este de 5%. O locuinţă de 54 de metri pătraţi utili este tranzacţionată cu 57.000 de euro, comparativ cu valoarea sa iniţială de listare, respectiv 60.000 de euro.

Citeşte şi: Îşi pierd românii mentalitatea de proprietari? Tot mai mulţi se mulţumesc să stea în chirie

Postează-ți părerea

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să te mai intereseze și
În cât timp se vinde un apartament în 2021 și la cât ajunge marja de negociere

Cea mai îndelungată perioadă de vânzare poate fi observată în Cluj-Napoca – acolo unde și prețul mediu solicitat de către vânzători este cel mai ridicat. Alături de evoluția prețurilor...

citește mai departe
Cum arată piața chiriilor din marile orașe: cererea, oferta și prețurile

Majoritatea centrelor regionale ale țării au resimțit, în ultimul an, scăderi ale prețului mediu solicitat pe segmentul apartamentelor. Printre schimbările provocate de epidemia de COVID-19 se numără și o...

citește mai departe
Piața rezidențială în T1 2021 – prețurile locuințelor, cererea, oferta și tranzacțiile. Evoluție specifică unor condiții normale de piață

Așteptările vânzătorilor s-au diminuat strict pe parcursul perioadei de urgență, după care s-au stabilizat, iar apoi și-au reluat tendința de creștere. În ciuda menținerii măsurilor restrictive impuse în contextul...

citește mai departe
Impactul Covid-19 asupra ofertei de pe piața rezidențială nouă

În ciuda dificultăților create de pandemie, volumul total al locuințelor finalizate în 2020 are șanse să depășească nivelul-record consemnat în 2019. După cum era de așteptat, situația din domeniul...

citește mai departe
La cât ajung prețurile caselor și vilelor în marile orașe. Evoluția din ultimii trei ani și estimările pentru perioada următoare

În zonele cu potențial turistic, precum județele Prahova și Brașov, interesul pentru achiziția de asemenea proprietăți s-a majorat anul trecut cu peste 50%, în detrimentul segmentului apartamentelor. Se știe...

citește mai departe