Diferenţa redusă dintre preţurile locuinţelor vechi şi noi este un avantaj de care poţi beneficia la maximum în perioadele de regres ale pieţei
Unul dintre efectele perioadei de recesiune constă în căderea în expectativă a majorităţii celor care doreau să achiziţioneze o locuinţă. Există însă un anumit tip de cumpărători pentru care cel mai bun pas pe care îl pot face acum este să treacă la acţiune.
Este vorba despre cei care visează să treacă de la locuinţa veche la una mai bună – una nouă poate, mai spaţioasă, cu finisaje de calitate, potrivită pentru nevoile în creştere a unei familii tinere. „Avantajul în contextul actual este că diferenţa pe care un cumpărător trebuie să o plătească pentru a trece de la un apartament mai mic la unul mai mare este mai mică faţă de o piaţă în creştere. Sfatul meu pentru astfel de cumpărători este să facă această mişcare acum”, subliniază Dan Chiţafeş, Broker/Owner al agenţiei Re/Max Impact.
Casă cu patru camere până în 100.000 de euro
Mirela Raicu, consultant senior şi partener în cadrul Esop Consulting, explică îngustarea diferenţei dintre preţurile apartamentelor vechi şi noi prin faptul că piaţa are tendinţa de a se îndrepta spre punctul în care există cererea. Astfel, odată cu apariţia programului Prima Casă, locuinţele vechi s-au stabilizat în jurul a 60.000 de euro, iar cele noi au continuat să se ieftinească. Acum, de multe ori cele două opţiuni sunt comparabile, iar un client poate face cu mult mai multă uşurinţă trecerea între ele. Reprezentanta Esop arată că, înainte de criză, nu exista această posibilitate a alegerii. Clienţii se împărţeau astfel, în funcţie de buget, în două categorii: cei care nu-şi permiteau decât o locuinţă veche şi cei care puteau aspira la ceva mai bun. Criza a făcut însă ca în piaţă să apară produse mult accesibile. „În ultimul an, am asistat la scăderi constante de preţuri. Nimeni nu-şi imagina în 2007-2008 că o casă pe pământ cu trei-patru camere ar putea ajunge să coste 90.000-100.000 de euro”, spune Raicu. Pe lângă aceasta, dezvoltatorii oferă şi o serie de stimulente pentru a atrage cumpărătorii: amenajarea grădinii, mobilarea bucătăriei, loc de parcare inclus în preţ etc. Toate acestea sunt beneficii ce cântăresc mult în ochii celor care vor o locuinţă mai bună decât cea pe care o au acum.
Cele mai multe schimbări, pe segmentul mediu
Potrivit datelor disponibile în agenţia pe care o conduce, Chiţafeş spune că unul dintre zece cumpărători este interesat de un „upgrade” de locuinţă. Reprezentanta Esop arată că unor asemenea „migrări” au loc de cele mai multe ori pe segmentul mediu, de la o locuinţă mai modestă, la una mai spaţioasă, mai nouă, mai bine finisată. Numărul acestui tip de clienţi se situează momentan la 30-35% din ponderea de la începutul lui 2008, dat fiind faptul că volumul tranzacţiilor per-ansamblu s-a contractat considerabil. O activitate considerabil mai redusă se înregistrează la trecerile de la segmentul mediu la cel high-class. Asta deoarce, contrar aşteptărilor, cele mai afectate de criză au fost proprietăţile cu preţuri peste medie sau chiar de lux. „Psihologic vorbind, disponibilitatea de a face achiziţii pe aceste segmente este redusă”, explică Raicu.
75% dintre cumpărători apelează la credit
Cum arată clientul tipic interesat de achiziţia unei locuinţe mai bune? Are o vârstă cuprinsă între 25 şi 35 de ani, ocupă un post stabil în cadrul unei companii locale sau multinaţionale, este căsătorit, cu unul sau doi copii. Veniturile per-familie se situează undeva la 1.000-1.400 de euro. Potrivit reprezentantei Esop, 75% dintre cumpărători apelează la un credit pentru a completa suma necesară unei achiziţii, după vânzarea unei proprietăţi mai vechi. Mai puţini dispun de economii suficiente. Sunt şi clienţi care decid să nu vândă apartamentul vechi, ci să-l închirieze, iar cu venitul astfel obţinut să plătească o parte din rata la bancă. Cele mai căutate proprietăţi pe acest segment sunt apartamentele cu patru camere şi casele, spune Chiţafeş. Mirela Raicu precizează că, în materie de buget, cele mai multe cereri se situează până în 100.000 de euro, în vreme ce limita maximă este de 130.000-140.000 de euro.
