Promisiunea de vânzare. Antecontractul

Promisiunea unilaterală de vânzare

Spre deosebire de oferta de a contracta, care este un act juridic unilateral, în cazul promisiunii de vânzare, o persoană prevăzând un interes pentru ea de a dobândi proprietatea unui bun, primeşte promisiunea proprietarului de a vinde acel bun, păstrându-şi rezerva (opţiunea) de a îşi manifesta consimţământul de a cumpăra sau nu. O promisiune de vânzare acceptată cu această rezervă constituie un contract, dar nu constituie o vânzare şi nici nu produce efectele unei vânzări.

Promisiunea de vânzare este un antecontract, care dă naştere la un drept de creanţă, una dintre părţi fiind obligată – obligaţie de a face – faţă de cealaltă parte să vândă în viitor un anumit bun, beneficiarul promisiunii putând opta în sensul de a-l cumpăra ori nu. Promisiunea de vânzare nu transferă proprietatea, ci dă naştere unor obligaţii cu caracter personal pentru una din părţi, cealaltă parte păstrându-şi libertatea de a decide.

Obligaţia – intenţia de a înstrăina un imobil – poate fi înscrisă pentru informare prin notare în cartea funciară.

Dacă beneficiarul va opta în sensul cumpărării bunului, dar promitentul, prin încălcarea obligaţiei asumate, va refuza vânzarea – sau eventual a şi vândut lucrul altei persoane – contractul proiectat nu se va încheia, beneficiarul având dreptul la daune – interese potrivit obligaţiei de a face.
Rezultă că promisiunea de vânzare este un contract unilateral, deoarece creează obligaţii numai pentru una din părţi – promitent. Este posibil ca, în schimbul dreptului de opţiune ce i se oferă, beneficiarul promisiunii să se oblige la plata unei sume de bani – preţul dreptului de opţiune, moment în care promisiunea unilaterală de a vinde va deveni antecontract sinalagmatic (bilateral).
Obligaţia promitentului născută din promisiunea de vânzare se stinge la expirarea termenului prevăzut sau, dacă nu s-a prevăzut un termen, la expirarea termenului general de prescripţie (3 ani), care începe să curgă de la data încheierii promisiunii de vânzare.

Promisiunea bilaterală de vânzare – cumpărare

Promisiunea de vânzare poate fi nu numai unilaterală, dar şi bilaterală – de a vinde şi cumpăra – în acest caz părţile se obligă să încheie în viitor, la preţul stabilit , contractul de vânzare –cumpărare. Promisiunea bilaterală este un antecontract în care oricare din părţi poate cere încheierea contractului.
Dacă promitentul nu îşi respectă obligaţia şi vinde lucrul unei alte persoane, beneficiarul cumpărător nu poate cere predarea lucrului, deoarece nu este proprietar, iar vânzarea către o altă persoană este – cu excepţia fraudei – valabilă, beneficiarul putând cere doar daune-interese.

Dacă lucrul se mai găseşte în patrimoniul vânzătorului şi nu există alte impedimente legale, pe lângă posibilitatea acordării de daune – interese sau obligarea promitentului, sub sancţiunea daunelor cominatorii la încheierea contractului, oricare din părţi poate cere instanţei de judecată în temeiul principiului executării în natură a obligaţiilor şi reparării în natura a pagubelor, să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare – cumpărare şi să aibă ca efect transferul proprietăţii de la promitentul vânzător la promitentul cumpărător.