Potrivit estimărilor oficiale, aproximativ 65% din populația urbană a țării este expusă acestui pericol.
Cutremurul din 1977 s-a transformat într-un adevărat reper pentru piața rezidențială autohtonă. Acest prag temporal este cel mai utilizat criteriu pentru a delimita construcțiile vechi de cele mai noi, considerate (relativ) sigure din punct de vedere structural. Seisme majore au avut loc însă periodic în România, asemenea evenimente fiind înregistrate în 1802, 1829, 1838, 1940, dar și în 1986.
Proiectul Strategiei Naționale a Locuirii elaborat recent de către Guvern (și lansat în dezbatere publică) evidențiază vulnerabilitatea deosebită la cutremure a țării noastre. Din acest punct de vedere, municipiul București și sud-estul țării sunt considerate cele mai expuse zone ale țării, din cauza apropierii de falia Vrancea. „Potrivit analizei Băncii Mondiale (2004), dar și rapoartelor de cercetare ale oamenilor de știință români și străini, în București se estimează cel mai ridicat risc seismic dintre toate capitalele din Europa și este unul din cele mai vulnerabile 10 orașe din lume”, se arată în documentul citat. Per ansamblu, se estimează însă că 65% din populația urbană a țării este expusă pericolelor seismice.
Aproape 90% din fondul locativ are peste 26 de ani
În acest context, faptul că România dispune de un fond locativ preponderent îmbătrânit ridică o reală problemă. Un studiu realizat recent de compania de consultanță DTZ Echinox pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) punctează faptul că, în primul trimestru al acestui an, numărul locuințelor construite din 1990 încoace a depășit pragul de un milion de unități. Raportându-ne la totalul de aproximativ 8,9 milioane de locuințe valabil la finele anului 2015, rezultă că aproape 90% dintre unitățile existente în momentul de față au o vechime de peste 26 de ani. Potrivit Strategiei Locuirii, cele mai multe clădiri rezidențiale din România de azi au fost construite în a doua jumătate a secolului XX, perioada socialistă (1961-1980) fiind cea mai prolifică în acest sens.
„Întreținerea fondului imobiliar a devenit un subiect important de dezbatere în perioada post-socialistă în România. Privatizarea fondului imobiliar și retrocedarea caselor naționalizate au transferat responsabilitatea întreținerii acestora către proprietari, care, în cele mai multe cazuri, nu deţin mijloacele financiare necesare pentru a putea finanța reabilitările și proiectele de consolidare structurală relativ costisitoare.”
Strategia Națională a Locuirii – proiect
Potrivit datelor oficiale, în România există un total de 607 clădiri în clasa I de risc seismic, ce însumează 10.577 de apartamente; dintre acestea, 370 de structuri (cu 6.480 de locuințe) se află numai în București. Pe de altă parte, în clasa a II-a de risc seismic se încadrează 487 de clădiri la nivel național (cu 16.117 unități locative), din care 307 (cu 10.856 de locuințe) sunt în Capitală.
Felix
Sunt destule clădiri noi prost concepute și construite.
Mihai
Sa nu fim asa pesimisti…O casa poate rezista sute de ani,asa ca 26 de ani sau chiar 50,nu mi se pare o varsta.Deci chestiunea cu case imbatranite prinde la populatie, insa doar Bunul Dumnezeu ne asigura pe toti. Important este ca noi sa credem si sa ne rugam la EL, ducând o viata curată…
gigi
Scapa cine poate…legea naturii.
Anonima
Voba lunga, saracia omului. Nimic concret. Guvernantii nu fac nimic pentru populatie. Ar putea sa acceseze fonduri europene pentru toate problemele astea, dar….cunoastem motivele.
Christine
Nu vad ce se poate comenta si la ce foloseste parerea noastra.
Sunt aici doar in vacanta si vad dezastrul de case parasite, in centrul capitalei, care stau sa cada si fara cutremur pe trotoar. Cui apartin, de ce nu se consolideaza, de ce nu se demoleaza…..e greu de facut un comentariu fara niste date concrete.
Vad case care te inspaiminta cum arata si nu intelegi ce e cu ele, si cum e posibil sa ramina ani de zile asa. Macar in centrul capitalei ar trebui sa se faca ceva…..
Si nu numai casele dar si trotoarele, pline de gropi, de denivelari, de metale si demarcaje stricate, care stau sa-ti rupa picioarele daca nu esti atent pe unde calci. Placile de gresie dezlipite, iti clampane sub pasi. Nici macar in centru centrului nu se pot remedia aceste deteriorari ? Nu se pot demola sau renova cladiri inchise si parasite. Ca sa nu mai vorbim de gunoaiele de la coltul strazilor si marginea trotoarelor ! Case si trotoare inr-un tandem defunct fara nicio intentie si preocupare de remediere.
Anonima
Autoritățile se vor mobiliza doar după o catastrofă.
Cu Dumnezeu înainte!
Aura
Asa, si daca proiectul asta evidentiaza “vulnerabilitatea deosebită la cutremure” ce se face?? Nimic. Doar discutii, dezbateri si propuneri – nimic concret!
iordache lucia
Nu am nicio părere! Nu putem sa facem nimic,deoarece guvernantii nu au făcut nimic pt.a ocroti populația tarii expusa unui cutremur mare!