În momentul de față, piața din Cehia este de două ori mai mare decât cea din România, iar piața din Polonia – de circa patru ori.
Potrivit datelor companiei de consultanță Colliers Internațional, stocul de spaţii industriale şi logistice din România a ajuns, în 2019, la 4,6 milioane de metri pătrați – ceea ce marchează un avans de aproximativ 10% față de 2018. Reprezentanții companiei apreciază că piața are potențialul să se dubleze în următorii ani, ajungând la opt milioane de metri pătrați. Decalajele față de alte țări din Europa Centrală şi de Est s-ar reduce, astfel, semnificativ.
Plus de 50% în ultimii trei ani
Consultanții Colliers International precizează că stocul de spații industriale și logistice moderne din România a înregistrat o creștere-record în ultimii trei ani, anume un plus de 50%. Cu toate acestea, există în continuare loc de creștere comparativ cu alte țări din regiune. În Cehia, spre exemplu, spațiile industriale și logistice moderne însumează aproximativ nouă milioane de metri pătrați, iar în Polonia acestea ajung la 19 milioane de metri pătrați – adică de aproape patru ori mai mult decât în România.
„Vedem un potențial ridicat de expansiune în segmentul industrial și logistic, mai ales dacă vor fi livrate proiecte majore de infrastructură în următorii ani, iar industria auto și retailul sunt principalele motoare de creștere a cererii. Normele noi și mai restrictive din UE privind transporturile ar putea, de asemenea, să ducă la schimbarea peisajului industrial și logistic din România în următorii ani, generând o creștere a nevoii pentru hub-uri regionale de stocare.”
Laurențiu Duică, Partner & Head of Industrial Agency în cadrul Colliers International (foto)
Citește și: 10 predicții pentru piața imobiliară românească în 2020
Capitala a atras peste 60% din livrările pe 2019
Anul trecut, au fost finalizate în România spații industriale și logistice cu o suprafață cumulată de peste 400.000 de metri pătrați. O pondere de peste 62% din aceste spații, adică aproximativ 284.000 de metri pătrați, a fost livrată numai în București. Încă 500.000 de metri pătrați urmează a fi gata în 2020, existând posibilitatea ca această prognoză să fie chiar depășită până la finele anului în curs.
În ciuda volumului ridicat de livrări, rata de neocupare a spațiilor industriale și logistice rămâne redusă, situându-se la un nivel de doar 5% în București sau chiar la sub 3% în alte zone din țară, pe fondul cererii mari și a suprafeței mici disponibile în proiectele finalizate. În continuare, piața rămâne dominată de proiecte construite pe baza cerințelor chiriașilor, proiecte de tip build-to-suit.
Chiriile pentru spații premium au rămas relativ stabile în 2019, situându-se între 3,9 şi patru euro pe metru pătrat în București și împrejurimi și, respectiv, între 3,8 și 3,9 euro pe metru pătrat în alte centre din țară. Spre comparație, în zona Varșoviei chiriile se ridică la cinci euro pe metru pătrat, iar în Budapesta ajung și la șase euro pe metru pătrat.
Cererea din partea retailerilor online, în creștere
Pe parcursul lui 2019, cererea a venit, în cea mai mare parte, din industria auto (un volum de aproximativ 141.000 de metri pătrați), urmată de segmentul de retail. Astfel, cel mai important proiect livrat anul trecut a fost cel al grupului Pirelli, care și-a extins capacitățile logistice de la Slatina cu 62.000 de metri pătrați.
În ceea ce privește zona de retail, o tendință importantă este interesul tot mai mare al jucătorilor din domeniul comerțului online de a-și îmbunătăți logistica pentru a accelera livrările către cumpărători – fapt care sporește potențialul dezvoltării unor unități logistice de tip „last mile” (unități destinate ultimelor etape din procesul de distribuție către clienții finali).
De altfel, Bucureștiul – în special zona de nord și de vest a orașului, care asigură conexiuni bune cu șoseaua de centură și cu autostrăzile –, a atras, alături de Slatina, cea mai mare parte a cererii de spații industriale și de logistică de anul trecut, aceste orașe fiind urmate de Timișoara și Sibiu. În general, dezvoltările sunt concentrate în apropierea Coridorului IV de Transport Pan-European.
