Deşi în Bucureşti funcţionează deja un număr impresionant de malluri, cifrele arată că stocul actual nu ar fi suficient.
Anul trecut, segmentul de retail a fost cu siguranţă cel mai activ din punctul de vedere al (re)lansărilor de noi proiecte. Doar în Capitală, spre exemplu, unde, potrivit datelor companiei de consultanţă DTZ Echinox (acum parte a UGL Services), funcţionează deja un număr de 12 malluri, dezvoltări noi precum Mega Mall, ParkLake Plaza sau Colloseum (foto) se pregătesc să completeze peisajul bucureştean de retail cu o suprafaţă cumulată de circa 274.000 de metri pătraţi în anii următori. Pe lista proiectelor anunţate de către dezvoltatori se mai înscriu şi nume precum Promenada, Victoria Center, Casa Radio sau Colentina Shopping Center. Totuşi, potrivit datelor DTZ, niciunul dintre aceste proiecte nu are ca termen de finalizare anul 2012.
Mai prost decât Budapesta, dar mai bine decât Parisul
Entuziasmul aparent de nestăvilit al dezvoltatorilor activi pe piaţa locală pare să fie justificat la o comparaţie cu alte ţări europene în ceea ce priveşte stocul de spaţii comerciale. Astfel, în momentul de faţă, Bucureştiul dispune de 421.830 de metri pătraţi de spaţii comerciale moderne, ceea ce echivalează cu o medie de 186 de metri pătraţi la mia de locuitori. Pe de altă parte, stocul la nivel naţional este de 1.206.192 de metri pătraţi, ceea ce reprezintă 56 de metri pătraţi la mia de locuitori.
Spre comparaţie, la nivel european, media suprafeţei de spaţii comerciale la mia de locuitori se ridică la 382 de metri pătraţi. Cel mai prost la acest capitol stă Vilnius (Lituania), care dispune de un stoc de doar 130 de metri pătraţi la mia de locuitori. Deşi este depăşit de Budapesta, cu o medie de 410 metri pătraţi, Bucureştiul stă totuşi mai bine decât o metropolă europeană ca Parisul, unde media la mia de locuitori se ridică la 141 de metri pătraţi. “În contextul unor diferenţe foarte mari în ceea ce priveşte stocul de centre comerciale în Europa şi al unei cereri relativ constante pentru spaţii noi, este loc pentru investiţii noi în centre comerciale în următorii ani. Pe pieţele mai dezvoltate, investiţiile viitoare se vor canaliza către îmbunătăţirea centrelor deja existente. În cadrul pieţelor încă în curs de dezvoltare, proiectele noi vor constitui principalul focus, vizând să completeze stocul limitat şi să valorifice creşterile prognozate ale vânzărilor”, spune Magali Marton, şeful departamentului de cercetare al DTZ pe Europa Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa.
În Europa, campionul absolut la capitolul centre comerciale este Stockholm (Suedia), cu o medie de 879 de metri pătraţi la mia de locuitori şi cu alte 15 proiecte aflate în lucru. Pe locul al doilea se situează Riga (Letonia), cu o medie de 876 de metri pătraţi, dar cu niciun proiect aflat în construcţie. În Tallin (Estonia), acest indicator se ridică la 808 metri pătraţi, cu alte trei proiecte aflate în dezvoltare. În clasamentul ţărilor cu cele mai mari stocuri de retail se numără şi două capitale din Europa Centrală şi de Est, respectiv Varşovia (Polonia), cu 785 de metri pătraţi la mia de locuitori, şi Praga (Cehia), cu un stoc de 687 de metri pătraţi.
Claudia
Mall-urile si hypermarketurile nu sunt foarte apreciate in Germania si Franta. Vestul Europei isi pastreaza micile magazine, putand sa le dea persoanlitatea/farmecul dorit. De asemenea, din cate stiu hypermarketurile nu isi gasesc locul in orase pentru ca ar putea distruge micile afaceri deja existente.