Află rapid răspunsul la orice întrebare despre piața imobiliară
Introdu minim 3 caractere
Caută în
31 iul. 2012

Topul oraşelor cu cele mai multe spaţii comerciale raportat la populaţie: Suceava pe locul 1, Capitala de-abia pe 8

scris de Adriana Drăgușin in categoria Ştirea zilei

Faţă de alte ţări din regiune, România este încă deficitară la capitolul malluri; totuşi, unele oraşe sunt marcate, în mod evident, de supraaglomerare.

În momentul de faţă, tabloul pieţei naţionale de retail relevă o serie de discrepanţe între marile oraşe ale ţării, unele fiind marcate de o evidentă supraaglomerare, iar altele, dimpotrivă, de subdezvoltare. Un studiu realizat de DTZ Echinox, parte a UGL Services, relevă faptul că, raportat la volumul populaţiei, Suceava este oraşul cu cele mai multe spaţii comerciale moderne, cu un stoc de 736 de metri pătraţi la mia de locuitori. Următoarele clasate sunt Aradul, cu 498 de metri pătraţi, Constanţa, cu 394 de metri pătraţi, şi Iaşiul, cu 366 de metri pătraţi şi cinci centre comerciale moderne, Palas Mall, Iulius Mall, Felicia Shopping Center, Moldova Mall, Era Shopping Park (galeria comercială). Pe următoarele trei locuri se situează Oradea, cu un stoc de 346 de metri pătraţi şi un număr de trei centre comerciale moderne, apoi Cluj-Napoca, cu 321 de metri pătraţi şi două proiecte majore de retail, dar şi Piteştiul, cu 309 de metri pătraţi şi trei malluri.
Pe de altă parte, Bucureştiul, deşi are cele mai multe centre de cumpărături (14) şi cel mai mare stoc de retail în termeni absoluţi (aproape 500.000 de metri pătraţi), se situează de-abia pe locul al optulea în ceea ce priveşte media calculată la mia de locuitori, ce se ridică la doar 307 metri pătraţi.

Variaţiile semnificative între stocul de centre comerciale al oraşelor mari din România demonstrează polarizarea interesului dezvoltatorilor către principalele 10 centre urbane, care, prin poziţie şi accesibilitate, atrag cumpărători din zonele adiacente. Dezvoltatorii de centre comerciale analizează mult mai atent decât în perioada precedentă crizei locaţiile viitoarelor proiecte, iar deciziile se iau doar când au siguranţa că piaţa poate să absoarbă suprafaţa dezvoltată.

Răzvan Sin, directorul departamentului de retail al DTZ Echinox

13 capitale de judeţ, fără centre comerciale
Potrivit datelor DTZ, la coada clasamentului se situează Drobeta Turnu Severin, Brăila, Botoşani, Tulcea şi Giurgiu, ale căror stocuri de retail se situează în jurul a 100 de metri pătraţi la mia de locuitori. Pe de altă parte însă, alte 13 reşedinţe de judeţ nu au în prezent niciun centru comercial modern – Galaţi, Slobozia, Călăraşi, Alexandria, Satu Mare, Târgu Jiu, Târgovişte, Bistriţa, Reşiţa, Slatina, Zalău, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc. Pentru următorii ani, doar trei dintre aceste oraşe cu stocuri de retail mici sau inexistente au proiecte anunţate. Astfel, în Drobeta Turnu Severin urmează să fie inaugurată o extensie a Severin Shopping Center, în Galaţi sunt programate pentru deschidere două centre de cumpărături – Galleria şi EuroMall -, în vreme ce, în Satu Mare, Real4You urmează să construiască un proiect MegaMall.

Potenţial există, dar nu oricum şi oriunde
La nivel european, stocul de retail se situează la o medie de 326 de metri pătraţi la mia de locuitori, cu 27% mai mult decât valoarea consemnată la finele lui 2010. Media înregistrată în România, ce se situează în prezent la 84 de metri pătraţi de spaţii comerciale la mia de locuitori (cu 62 de centre comerciale active), este de două-trei ori mai mic faţă de alte ţări din regiune. Astfel, Ucraina are o medie de 219 metri pătraţi la mia de locuitori, în vreme ce Polonia şi Cehia dispun de un stoc de 213 şi, respectiv, 201 de metri pătraţi la mia de locuitori. „Diferenţele majore înregistrate faţă de ţările din regiune demonstrează potenţialul pe care îl are piaţa din România, însă trebuie să luăm în considerare şi faptul că veniturile sunt mult sub media regiunii. În acest sens, potenţialul există punctual, în oraşele care nu sunt acoperite de niciun centru comercial sau sunt deficitare din punct de vedere al spaţiilor comerciale moderne”, este de părere Răzvan Sin.

Postează-ți părerea

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să te mai intereseze și
În contextul pandemiei, parcurile de retail au avut de câștigat în fața mallurilor

Mallurile au resimțit efectele închiderii magazinelor cu produse neesențiale, dar și a restaurantelor și cinematografelor. Parcurile de retail din România s-au dovedit a fi mult mai reziliente în timpul...

citește mai departe
În cadrul ansamblului Dimri Residence va fi finalizată o clădire mixtă, de retail și birouri, în vara lui 2021

Imobilul va avea o suprafață de 7.000 de metri pătrați, peste 40% dintre spațiile comerciale disponibile aflându-se în discuții în vederea închirierii. Dezvoltatorul imobiliar Dimri Construction & Development, de...

citește mai departe
Dezvoltatorii se extind și în județele care duceau lipsă de proiecte comerciale moderne. Parcurile de retail, „pariul” momentului

În ciuda epidemiei de Covid-19, capitalele de județ sunt atractive pentru investitorii în proiecte de retail, datorită potențialului lor economic. Cel mai recent raport de piață realizat de compania...

citește mai departe
Românii n-au renunțat la cumpărături: aproape o treime dintre retaileri au avut vânzări similare sau mai mari în T3 2020 față de 2019, în ciuda scăderii traficului în magazine

Evoluția celor doi indicatori relevă că, deși merg mai rar în magazine, consumatorii sunt dispuși să cheltuiască mai mult într-o singură „vizită”. Deși retailul a fost unul dintre cele...

citește mai departe
Cele mai recente livrări de pe piața de retail. La cât ajunge stocul autohton de asemenea spații

Potrivit reprezentanților Cushman & Wakefield Echinox, piața de profil prezintă în continuare potențial de dezvoltare. În urma celor mai recente livrări de centre comerciale, stocul de retail modern din...

citește mai departe