Un sistem centralizat de termoficare vechi, chiar și de mai bine de 50 de ani pe unele segmente, și peste jumătate de milion de locuințe care depind de el în fiecare iarnă. Lipsa apei calde la robinet sau a căldurii în apartament a ajuns o obișnuință pentru mulți dintre bucureșteni, după ce ani de zile avariile s-au ținut lanț odată cu venirea iernii.
Autoritățile par să fie depășite de situație. RADET a intrat în insolvență și apoi a dat faliment, înregistrând datorii istorice față de ELCEN. Termoenegetica, o companie condusă de fostul administrator judiciar al RADET, a preluat activitatea și angajații regiei din decembrie. Cel mai mare producător de energie termică din România rămâne în insolvență, iar situația sa pare la fel de disperată.
“Nu de acum am descoperit că nu există o șansă pentru salvarea RADET. De ani de zile suntem amenințați de situația aceasta. În fiecare iarnă, aceeași deznădejde. În loc să existe vara lucrări, există iarna deznădejde (…) și uite așa am ajuns în situația în care întâi, dacă ne aducem aminte acum 3 ani, în mod trist pentru noi consumatorii, am aflat că este în insolvență RADET. Mai nou, ne-au comunicat că este în faliment. Între timp, ELCEN, să nu rămână mai prejos, a intrat în insolvență și s-a îndreptat cu pași mari spre faliment”, a declarat în cadrul ediției din decembrie a emisiunii imoExpert, Mihai Mereuță, președintele Ligii Asociațiilor de Proprietari Habitat.
“E clar că noi, consumatorii, nu i-am oprit să repare țevile. (…) Noi ne-am plătit facturile, ne-am plătit impozitele, nu ne-am opus să fie plătite subvențiile, nu ne-am opus să fie înlocuite țevile. Cine trebuia să facă asta? Eu? Nu. Dumneavoastră? Nu. Există o responsabilitate exclusivă a administrației publice locale care avea în administrare acest serviciu, iar faptul că acum se raportează că se fac lucrări te lasă rece, și la propiu și la figurat, pentru că (…) au fost 2017, 2018, ani în care nu s-au cheltuit toți banii alocați pentru lucrări. Eu ce să înțeleg din acest lucru? Pe de-o parte te plângi că nu ai bani și pe de alta nu îi cheltuiești pe toți”, a continuat el.
În situația în care se găsește sistemul la ora actuală mulți să întreabă, probabil, dacă nu ar fi mai ușor să găsim o alternativă la acesta. Răspunsul este simplu – da, alternative pot exista, dar pentru a le implementa sunt necesare investiții semnificative și tot ar trece ani până când ar ajunge să funcționeze la capacitate optimă.
“Dacă ar trebui să trecem toți pe alte sisteme de încălzire ar dura cam 10 ani modificarea instalațiilor distribuției de gaze. Dacă ar trebui să trece pe sistem de încălzire electric, la fel, ar trebui investiții pentru a putea avea puterea necesară”, ne-a explicat Mereuță. “De la etapa pe hârtie, până când ajungi să vezi agentul termic, durează cinci ani în cel mai fericit caz”, a mai adăugat președintele Ligii Habitat, prezent în platoul imoExpert.
Șansa unui oraș de dimensiunea Capitalei rămâne, pentru viitor, tot sistemul centralizat, în opinia sa, dar într-adevăr se poate discuta pe marginea tipului efectiv de energie care ar urma să circule pe rețea, inclusiv cu privire la modul în care este produsă această.
Ce ar fi fost însă necesar pentru a evita toate problemele care au apărut în ultimii ani ar fi fost obținerea unui sistem de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), practic integrarea producției, transportului, distribuției și furnizării energiei într-un singur sistem.
URMĂREȘTE AICI INTEGRAL EDIȚIA DIN DECEMBRIE A EMISIUNII IMOEXPERT
“Ar fi trebuit să existe acest SACET, conform legii energiei termice. Nu există, dovadă cazuri ca ELCEN separat de RADET. Acest lucru a fost stabilit prin Hotărâre de Guvern, prin decizia Parlamentului, Hotărâre de Consiliu General, dispoziție de primar, în 2013. Întreb retoric – atunci când primarul, primul ministru, Parlamentul, Guvernul, Consiliul General, toți aceeași culoare politică, aceeași majoritate, au decis ceva, există memorandum semnat de toți miniștrii, toată lumea a fost de acord, ce forțe s-au putut opune ca să continue încă șase ani de zile pe drumul acest spre faliment separat ELCEN și RADET? (…) În ultimii trei ani, deci până deunăzi când a venit noul Guvern, a fost aceeași situație. (…) Cine i-a oprit ca în trei ani să pună în aplicare primul pas din legea energiei termice, integrarea sistemului? Pentru că toate discuțiile referitoare la miliarde și miliarde datorii între cei doi dispăreau. 97% din masa credală era ELCEN față de RADET. Dispăreau discuțiile și rămâneau doar datoriile către terți. Aveai un sistem integrat, îi făceai un rețetar, aveai clară o imagine a funcționării integrate a sistemului și, după aceea, urma concesiune cu aport de capital pentru producere, transport și distribuție”, a mai spus președintele Ligii Habitat.
Oradea și Iași, orașe de la care Bucureștiul ar avea multe de învățat
Probleme cu sistemul centralizat de termoficare nu au doar locuitorii Capitalei, acestea fiind semnalate și în alte orașe din țară, precum Buzău sau Constanța. Există și orașe în care oamenii s-au deconectat în masă și în care sistemul centralizat a fost abandonat, dar și unele cazuri fericite, unde prin investiții și lucrări de reabilitare la rețea locuitorii au fost convinși să se reconecteze.
Printre acestea se numără Oradea, un oraș unde din 2013 și până la mijlocul anului trecut s-au făcut investiții de 112 milioane de euro în reabilitarea sistemului de termoficare, în principal din finanțări europene. Până în noiembrie 2019, au fost eliminate avariile mai lungi de 24 de ore, pierderile de pe rețea au scăzut cu 35%, iar numărul de apartamente racordate la sistemul centralizat a crescut de la 61.500 la 67.000.
Un alt exemplu de succes poate fi considerat și Iașiul. “A fost o echipă care a convins blocuri debranșate de la sistemul centralizat să revină cu un sistem de distribuție orizontal, astfel încât omul să aibă posibilitatea să folosească centrala de apartament, nu să renunțe la ea, sau să ia energie din sistemul centralizat, în funcție de cum s-a convins pe buzunarul lui, dacă este sau nu raportul preț-calitate pe care îl dorea”, a explicat Mihai Mereuță.
“A fost un demers extraordinar, dar scump, în sensul în care nu se poate face fără o subvenție de la Primărie. A fost inteligența Primăriei, a furnizorului local, trecem peste faptul că, în general, când s-au salvat sistemele s-au salvat când au plecat de la stat la privat”, a mai adăugat el.
Dezbaterea integrală alături de Mihai Mereuță, președintele Ligii Asociațiilor de Proprietari Habitat, pe tema situației sistemului centralizat de termoficare din București poate fi urmărită mai jos:
