Unde s-a împotmolit Prima Casă II

Faţă de ianuarie 2010, numărul creditelor acordate de FNGCIMM s-a redus cu 50%

Unul dintre scopurile declarate ale Prima Casă II este impulsionarea sectorului construcţiilor. Asta după ce, în prima variantă a programului, nu mai mult de 30% dintre tranzacţiile încheiate anul trecut au avut ca obiect apartamente construite după 2008. La mai bine de o lună de la lansarea variantei îmbunătăţite a Prima Casă, rezultatele nu sunt însă tocmai încurajatoare. În primul rând, obiectivul principal al programului pare compromis. Potrivit informaţiilor furnizate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), dintre solicitările primite, 99% sunt pentru apartamente finalizate (vechi, n.red.), restul fiind pentru locuinţe nefinalizate şi noi. În al doilea rând, numărul şi totodată volumul creditelor acordate în cadrul programului a scăzut drastic, cu circa 50%. Astfel, până la sfârşitul lunii aprilie au fost acordate în jur de 860 de garanţii prin Prima Casă II, în valoare de aproximativ 37 milioane de euro. Spre comparaţie, în decursul lunii ianuarie a acestui an, numărul creditelor acordate s-a ridicat la 1.700, cu o valoare de circa 70 de milioane de euro.

Mulţi vor să cumpere, dar se pierd pe drum
În faţa acestor date, apare o întrebare firească: care sunt motivele ce stau în spatele scăderii bruşte a volumului de credite garantate de către stat? Mai întâi de toate, ar fi utilă o comparaţie. La sfârşitul anului trecut, FNGCIMM primea circa 120-140 de dosare pe zi. Acum, ritmul este de 100 de dosare pe zi, dintre care cele corect întocmite sunt procesate în termenul legal de patru zile. Numărul comparabil de cereri înregistrate arată că, cel puţin parţial, volumul mic al creditelor acordate poate fi explicat prin dosarele respinse din cauza incorectitudinilor. Claudiu Haţegan, consilier imobiliar, recunoaşte că oamenii nu sunt informaţi complet, nu cunosc exact procedura şi modificările faţă de Prima Casă I.
Un al doilea aspect ce poate explica numărul redus de garanţii acordate este scăderea interesului potenţialilor cumpărători. „Cererea pentru Prima Casă e sub 5% din ceea ce primim noi de la clienţi. Nu ştiu dacă e vorba de neîncredere sau de faptul că de această dată programul nu a mai fost mediatizat suficient, dar e clar că, cel puţin momentan, nu a apărut o emulaţie în ceea ce priveşte achiziţionarea de locuinţe prin Prima Casă II”, subliniază Cătălin Apetri, managing partner al agenţiei Coldwell Banker Bd. Timişoara. La rândul său, Claudiu Haţegan spune că numărul celor care doresc să cumpere un apartament cu ajutorul statului este ridicat. Mulţi dintre aceştia se răzgândesc însă când e vorba să ia o decizie, în mare din cauza nesiguranţei legate de ceea ce se întâmplă în sectorul economic şi imobiliar. Haţegan este însă optimist în ceea ce priveşte şansele ca această neîncredere să fie depăşită. „După un an şi jumătate de criză, românul a învăţat să trăiască şi sub regulile crizei”, subliniază el.

Locuinţele mai vechi de 1980, excluse tacit
Un alt obstacol ce ar putea sta în calea programului Prima Casă ar fi faptul că, deşi nu există o reglementare în acest sens, băncile transmit mesajul că nu acceptă pentru creditare proprietăţi construite înainte de anii 1980. Prin aceasta, sunt excluse din start toate proprietăţile construite în anii 1960-1980, care sunt destul de numeroase în cartierele Bucureştiului. Această exludere îi afectează din plin pe cei cu un buget mai redus. „În cartier se caută cele mai bune preţuri, iar cele mai bune preţuri sunt la imobilele mai vechi”, observă Haţegan. Acesta precizează că ceea ce ar trebui să conteze este nivelul de performanţă energetică al locuinţelor, de vreme ce FNGIMM acceptă imobile de clasa A, B sau C.

Preţuri încă mari la locuinţe noi
În ceea ce priveşte achiziţia de apartamente noi, programul nu are succes pentru că la acest tip de locuinţe preţurile sunt încă ridicate – în general, peste 70.000 de euro pentru un apartament cu două camere. „Doar cei de la periferie au lăsat preţurile jos”, spune Haţegan. Segmentul ţintit de Prima Casă sunt oameni care abia îşi pot permite un credit de 60.000 de euro şi cu greu au reuşit să adune până şi avansul de 5%. E greu de crezut că mai pot pune 10.000-20.000 de euro pentru cumpărarea unui apartament nou. Majoritatea preferă un apartament mai vechi, dar în oraş, decât unul nou la periferie.

Asocierea, o misiune imposibilă?
Cât despre construcţia de locuinţe noi, Claudiu Haţegan este de părere că programul Prima Casă II este inaplicabil. Asta pentru că, în majoritatea lor, românii nu sunt dispuşi să se asocieze, să colaboreze pentru construirea de locuinţe. „Românilor nu prea le place să locuiască la comun. Mai mult, ar apărea şi probleme legate de împărţirea spaţiilor comune”, subliniază şi Cătălin Apetri. La rândul său, Nimrod Zvik, directorul Be Igloo (organizaţia de vânzări a fondului norvegian de investiţii România Invest), spune că probleme pot apărea şi în privinţa deţinerii proprietăţii asupra terenurilor. „Ar fi destul de greu ca oamenii să se asocieze pentru a cumpăra un teren care costă acum să zicem 80-100 euro/mp, pentru ca apoi să depună actele pentru creditul de construcţie. Să nu mai vorbim de autorizaţii şi altele”, explică Zvik.

Construcţia de locuinţe noi, pentru cei cu venituri ridicate
La rândul său, Ionuţ Butoi, secretar general al Uniunii Naţionale a Agenţiilor Imobiliare (UNAI), spune că prevederile Prima Casă II legate de construcţia de locuinţe noi se adresează, prin natura lor, celor cu venituri peste medie. „Partea privind construcţiile noi o să trezească interesul celor care aveau deja de când să ridice o locuinţă, iar Prima Casă este o oportunitate mai convenabilă pentru asta”, subliniază reprezentantul UNAI. Acesta precizează că, de cele mai multe ori, tinerii cu venituri medii nu dispun de resursele necesare pentru o asemenea investiţie – nu deţin nici terenul, care poate ajunge la o valoare considerabilă, şi nici de timpul şi banii necesari pentru a aştepta ridicarea unei construcţii noi, plătind în acelaşi timp şi o chirie.