Află rapid răspunsul la orice întrebare despre piața imobiliară
Introdu minim 3 caractere
Caută în
20 feb. 2021

Topul regiunilor din România în funcție de prețurile terenurilor agricole. Previziuni pentru 2021

scris de Adriana Lefter in categoria Ştirea zilei

Valorile de achiziție ale loturilor arabile din România sunt, comparativ cu alte piețe europene, sensibil mai mici – motiv pentru care acestea și atrag atenția investitorilor străini.

Spre deosebire de alte segmente ale pieței imobiliare, în special cel rezidențial, terenurile agricole nu atrag în mod deosebit atenția românilor interesați de oportunități de investiții. Ele prezintă, însă, un bun potențial investițional pe termen mediu și lung, iar valoarea lor s-a apreciat sensibil în ultimii ani – chiar dacă prețurile practicate pe plan local continuă să fie considerabil mai mici comparativ cu alte piețe europene. „Media prețurilor terenurilor agricole din România este mai mică decât în țări precum Franța, Italia, Germania, însă, de multe ori, fermele din aceste țări sunt mai performante sau dețin alte facilități în plus”, explică Andrei Botiș, CEO NAI Romania & Moldova și Preşedintele Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC).

Citește și:
Cel mai ieftin activ imobiliar: costă cât un metru pătrat de apartament!

Împotriva curentului: Ce proprietăți imobiliare au scăpat „nevătămate” de criză

2020 și 2021, ani de stagnare

Oficialul NAI precizează că 2020 nu poate fi considerat un an de referință pentru activitatea de tranzacționare de pe piața de profil, atât din cauza contextului creat de Covid-19, cât și din pricina secetei (cea mai mare din ultimii 50 de ani) care a afectat puternic producția. Acesta estimează că, în contextul pandemiei și anumitor modificări la nivelul legislației, prețurile terenurilor agricole se vor menține la aproximativ același nivel în perioada următoare, pe alocuri putând fi consemnate ușoare scăderi.

Datele furnizate de NAI relevă că valorile de achiziție ale terenurilor agricole din România se situează, în general vorbind, între 3.000 și 9.000 de euro pe hectar, în funcție de zonă. Cele mai scumpe loturi pot fi găsite în regiunea Munteniei și în Banat, pe următoarele locuri în clasament situându-se zonele Oltenia, Crișana, Dobrogea, Moldova și, în fine, Transilvania.

Iată, mai exact, la cât ajung prețurile pe acest segment de piață – raportat la datele din 2019:

1. Muntenia:

– 8.000-9.000 euro/hectar – Călărași, Ialomița
– 6.000-6.500 euro/hectar – Giurgiu
– 5.000 euro/hectar – Teleorman

2. Banat:

– 8.000-9.000 euro/hectar – Timiș
– 4.000-6.000 euro/hectar – Mehedinți, Caraș-Severin

3. Oltenia:

– 6.000-8.000 euro/hectar – Olt, Dolj

4. Crișana:

– 6.000-7.000 euro/hectar – Arad
– 5.000-6.000 euro/hectar – Bihor

5. Dobrogea:

– 6.000-7.000 euro/hectar – Constanța
– 5.500-6.000 euro/hectar – Tulcea
– 4.000-5.000 euro/hectar – Brăila, Galați

6. Moldova:

– 4.500-5.500 euro/hectar – Vaslui
– 5.500-6.500 euro/hectar – Iași

7. Transilvania:

– 3.000-6.000 euro/hectar

Câmpia Română și Câmpia de Vest, cele mai fertile zone

Potrivit lui Emil Drăguşin, consilier în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), sucursala Ialomiţa, prețurile terenurilor agricole sunt dictate, în primul rând, de gradul lor de fertilitate – factor aflat în corelație directă cu amplasarea lor geografică. Un alt aspect important este reprezentat, însă, de întinderea și localizarea concretă a loturilor disponibile spre achiziție, având în vedere că pe piață există o cerere ridicată pentru suprafețe ample, comasate, din partea marilor fermieri (care sunt interesați atât de achiziția, cât și de arendarea pământurilor arabile).

Citește și:
A fost finalizată achiziția celei mai mari suprafețe de teren din zona Capitalei, raportat la ultimii zece ani

Trei sferturi dintre investitorii în terenuri au încheiat sau se așteaptă să încheie tranzacții în 2020

Reprezentantul APIA precizează că solurile din Câmpia Română, de tip cernoziom, sunt bogate și se pretează pentru culturile de cereale (grâu, porumb), furaje (lucernă), dar și legume, leguminoase (fasole, mazăre) și oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță, soia). În Câmpia de Vest (zonele Banat și Crișana), solurile sunt, în ele însele, ceva mai puțin fertile, însă gradul lor de productivitate este sporit de rata crescută a precipitațiilor, datorită influenței climei mediteraneene.

În Oltenia, pământul este mai nisipos, iar pentru a-l fixa se cultivă, adesea, viță-de-vie (alături de cereale). Solurile de tip lutos-argilos din Dobrogea sunt prielnice pentru cereale, dar și pentru vița-de-vie și pomi fructiferi, aceleași culturi fiind pretabile și pentru Câmpia Moldovei (chiar dacă această zonă este mai puțin fertilă). În regiunea Transilvaniei, situată pe fundul unei mări secate, solurile sunt lutoase și mult mai sărace decât în Câmpia Română – acesta este motivul pentru care culturile de cereale ocupă, aici, suprafețe mult mai puțin întinse, iar în zonele colinare predomină pășunile, explică Drăgușin.

Citește și:
Investițiile în active imobiliare autohtone s-au majorat cu 40% în 2020 față de 2019

Colliers: 10 previziuni pentru piața imobiliară în 2021

Sursă foto: Pixabay.com

Părerile cititorilor
1 părere
  • sebastian.bratan

    Da, asa este. Terenurile agricole sunt aurul romanilor, indiferent de zona, atat terenurile cat si padurile au o valoare; dar cei care ar trebui sa le gestioneze sunt nepregatiti si fara experienta, de aceea am ajuns ca dupa 30 de ani sa bajbaim in legislatie. Pentru un petec de pamant au fost lupte mari, cu mii de vieti pierdute, iar noi azi nu stim ce avem de administrat. La 72 de ani trecand prin tunelul deportarilor, a colectivizarii, a dezvoltarii industriei, astazi suntem unde am fost acum 100 de ani.

Postează-ți părerea

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să te mai intereseze și
Viața la țară, o soluție doar pe timp de pandemie? Previziunile RE/MAX privind evoluția prețurilor locuințelor

În contextul răspândirii practicii de a lucra de acasă, o serie de români, dar și europeni, au ales să se bucure de avantajele oferite de traiul în zone rurale....

citește mai departe
Perspectivă optimistă pentru rezidențial: în 2020, dezvoltatorii români de locuințe au fost printre cei mai activi cumpărători de terenuri din zona Capitalei

Volumul total al tranzacțiilor consemnate pe acest segment de piață a fost ușor mai scăzut comparativ cu anul precedent, ca efect al stării de urgență impuse pe fondul Covid-19....

citește mai departe
A fost finalizată achiziția celei mai mari suprafețe de teren din zona Capitalei, raportat la ultimii zece ani

Cumpărătorul are în plan un amplu proiect de regenerare urbană pentru cele câteva zeci de hectare de teren. Achiziția pachetului de acțiuni deținut de Doosan Heavy Industries & Construction...

citește mai departe
Trei sferturi dintre investitorii în terenuri au încheiat sau se așteaptă să încheie tranzacții în 2020

Loturile pretabile pentru dezvoltarea de ansambluri rezidențiale se află în topul preferințelor, urmate de cele destinate unor proiecte de retail. Aproximativ trei sferturi (73%) dintre investitorii activi pe segmentul...

citește mai departe
Piața terenurilor, cea mai mare tranzacție din ultimii zece ani: o platformă industrială de 54 ha din sudul Bucureștiului

Finalizarea achiziției este condiționată de obținerea acordului Consiliului Concurenței, în conformitate cu reglementările în vigoare, astfel că valoarea sa rămâne confidențială. Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana (SIF Banat-Crișana) a...

citește mai departe