Cu cât au contribuit construcţiile şi tranzacţiile imobiliare la creşterea economică din 2012

Industria a generat cea mai mare pondere din Produsul Intern brut de anul trecut. Potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), anul trecut Produsul Intern Brut (PIB) al României a consemnat o majorare de 0,7% faţă de 2011. 0,1 puncte procentuale din acest avans a fost generat de domeniul tranzacţiilor imobiliare, în […]

Industria a generat cea mai mare pondere din Produsul Intern brut de anul trecut.

Potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), anul trecut Produsul Intern Brut (PIB) al României a consemnat o majorare de 0,7% faţă de 2011. 0,1 puncte procentuale din acest avans a fost generat de domeniul tranzacţiilor imobiliare, în vreme ce sectorul construcţiilor nu a avut nicio contribuţie la creşterea economiei naţionale.

Domeniul care a contribuit cel mai mult în 2012 la formarea PIB a fost industria (28,4% din total); aceasta a fost urmată de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante), cu o pondere de 11,5%, şi de domeniul administraţiei publice şi apărării (asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială), cu 10,5%. Pe locurile patru şi cinci ca pondere în PIB s-au situat construcţiile şi tranzacţiile imobiliare, cu o cotă de 8,6% şi, respectiv, 8,4% din total.

Vrei sa ai un set de fotografii reusite cu locuinta ta? Avem 3 sfaturi pentru tine!

Te-ai hotarat sa-ti vinzi locuinta, iar daca te gandesti ca vei sta acasa in fotoliu, urmarind la televizor emisiunea preferata, si clientii vor da navala te inseli. Piata imobiliara romaneasca este inca fragila dupa criza imobiliara prin care tocmai a […]

Te-ai hotarat sa-ti vinzi locuinta, iar daca te gandesti ca vei sta acasa in fotoliu, urmarind la televizor emisiunea preferata, si clientii vor da navala te inseli. Piata imobiliara romaneasca este inca fragila dupa criza imobiliara prin care tocmai a trecut si fiecare detaliu conteaza in lupta dintre oferte. Detaliu care tie, pentru ca nu vrei sa te implici, este foarte posibil sa-ti scape.

Ca sa vinzi o locuinta in aceste vremuri, trebuie sa te dai jos din fotoliu si sa actionezi numai atunci cand esti pregatit. Sfatul nostru este sa nu scoti locuinta la vanzare daca nu esti cu adevarat pregatit sa o vinzi. Orice ezitare va transmite un mesaj negativ cumparatorilor iar locuinta ta va “imbatrani” pe piata!

Apeleaza cu incredere la specialisti, care vor face toata munca in locul tau sau fa totul pe cont propriu, insa sansele sa vinzi scad considerabil.

Cand vine vorba despre promovare imobiliara, indiferent daca apelezi la specialisti sau preferi sa faci totul singur, sa stii ca nu este suficient un anunt banal intr-unul din ziarele de specialitate sau pe postat pe net. Sunt multe aspecte care desavarsesc un produs imobiliar, iar unul dintre acestea este setul de fotografii de prezentare.

Cum sa ai cele mai reusite fotografii? Avem cateva sfaturi:

1. Alege un numar potrivit de fotografii. Cu siguranta o fotografie nu poate sa scoata in evidenta plusurile unei proprietati, iar 30-40 de fotografii sunt mult prea multe. Noi suntem de parere ca un set optim de fotografii trebuie sa contina 10-15 cadre.

2. Foloseste numai fotografii clare si luminoase pentru a transmite cu ajutorul imaginilor informatia in mod corect. Daca ar fi sa facem o paralela, sa folosesti o fotografie neclara este ca si cum ai scrie un anunt cu greseli gramaticale.

3. Fotografiaza numai imagini largi, de ansamblu in care sa cuprinzi cat mai multe detalii. Pentru camerele mici este recomandat sa fotografiezi unghiuri, nu un perete sau un geam.

Nu uita! Agentul tau imobiliar este pregatit sa realizeze cele mai potrivite cadre, prin care locuinta ta va iesi cu siguranta in evidenta. Modul in care face fotografii poate fi si un mijloc de selectie a celui mai bun specialist cu care sa lucrezi. Cei care fotografiaza cu telefonul mobil sau cu camere foto depasite, nu pot fi profesionistii de care ai nevoie.

Succes!

Echipa Blitz Imobiliare, Leonard Munteanu

Eşti eligibil pentru un credit Prima Casă? Cât poţi împrumuta de la bancă, în funcţie de venit

Gradul maxim de îndatorare permis de către instituţiile financiare pentru împrumuturile Prima Casă este de circa 50%. Înainte de a merge la bancă, poți calcula, cu aproximație, suma pe care ți-ar acorda-o acestea cu ajutorul unui simulator de credit. Dacă vrei să accesezi un credit de tip Prima Casă, ar trebui să ştii mai întâi […]

Gradul maxim de îndatorare permis de către instituţiile financiare pentru împrumuturile Prima Casă este de circa 50%. Înainte de a merge la bancă, poți calcula, cu aproximație, suma pe care ți-ar acorda-o acestea cu ajutorul unui simulator de credit.

Dacă vrei să accesezi un credit de tip Prima Casă, ar trebui să ştii mai întâi în ce sumă să te încadrezi pentru achiziţia unei locuinţe – asta luând în calcul, desigur, şi plata avansului minim de 5% pentru o astfel de tranzacţie. www.imobiliare.ro îţi prezintă, pe baza informaţiilor afişate pe site-ul conso.ro, o analiză a sumelor ce pot fi împrumutate prin intermediul programului guvernamental, în funcţie de veniturile solicitanţilor.

Ce salariu trebuie să ai pentru o casă de 60.000 de euro

Pentru a putea accesa suma maximă permisă pentru achiziţia unui imobil nou-construit – 61.750 de euro, pentru o casă cu un preţ de 65.000 de euro -, pe o perioadă de 30 de ani, este suficient ca o familie de două persoane, fără alte datorii, să aibă un venit familial de 3.360 de lei. (Pentru exemplificare, au fost luate în calcul un grad maxim de îndatorare de 50% permis de către bănci şi o Dobândă Anuală Efectivă de 4,8%). Pe de altă parte, pentru a obţine un credit de 57.000 de euro, aceeaşi familie ar trebui să dispună de un venit de circa 3.150 de lei. Cu 3.000 de lei pe lună se poate împrumuta o sumă maximă de 54.000 de euro, în vreme ce, pentru un salariu de 2.000 de lei, creditul acordat de către bancă ar ajunge la circa 32.500 de euro. Teoretic, şi dacă ai venituri mai mici poţi aplica la programul guvernamental. Astfel, cu un venit de 1.500 de lei pe lună te poţi încadra în limita unui credit de 21.700 de euro, iar cu 1.000 de lei poţi lua de la bancă aproape 11.000 de euro.

Persoanele cu 1.000-2.000 lei lunar: o treime din cereri

Potrivit datelor brokerului de credite Kiwi Finance, anul trecut cele mai multe solicitări pe segmentul Prima Casă – circa 33% din total – au venit din partea unor beneficiari cu venituri cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei. Pe locul al doilea se situează cei cu venituri de 2.000-3.000 de lei pe lună (cu o pondere de puţin peste 25%), în timp ce următoarele două poziţii sunt ocupate de românii care primesc 3.000-4.000 de lei pe lună (circa 14% din total) şi, respectiv, 4.000-5.000 de lei pe lună (aproximativ 13,5%). Segmentul solicitanţilor cu venituri mai mici de 1.000 de lei a reprezentat în 2012 circa 3,5% din total.

Diferenţe mici între ofertele băncilor

În ceea ce priveşte costurile practicate de băncile din piaţă pentru creditele de tip Prima Casă, se poate remarca o îngustare a diferenţelor dintre ofertele finanţatorilor. În prezent, Dobânda Anuală Efectivă pentru această categorie de împrumuturi ipotecare variază între un prag minim de 4,71% (la Alpha Bank şi Raiffeisen Bank) şi unul maxim de 4,88% (la OTP Bank). Această diferenţă nu se simte însă foarte mult la plata ratei lunare. Astfel, pentru un credit de 57.000 de euro, un beneficiar al programului Prima Casă ar trebui să plătească între 275 euro şi 279 euro. Cât despre suma totală de rambursat pe parcursul a 30 de ani, există o diferenţă de circa 1.400 de euro.

Arhitecţii militează pentru predarea acestei discipline în şcoli

În şapte instituţii de învăţământ din Capitală elevii de clasa a IV-a pot participa la cursul „De-a arhitectura în oraşul meu”, în cadrul unui program educaţional-pilot. Asociaţia De-a arhitectura, în colaborare cu Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), a început o serie de conferinţe pentru copii, cu titlul „De-a arhitectura povestită”, în […]

În şapte instituţii de învăţământ din Capitală elevii de clasa a IV-a pot participa la cursul „De-a arhitectura în oraşul meu”, în cadrul unui program educaţional-pilot.

Asociaţia De-a arhitectura, în colaborare cu Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), a început o serie de conferinţe pentru copii, cu titlul „De-a arhitectura povestită”, în cadrul săptămânii activităţilor extracurriculare (Săptămâna Şcoala Altfel) iniţiate de Ministerul Educaţiei Naţionale. 675 de copii şi 64 de profesori şi părinţi vor participa la prelegerile ţinute de arhitecţi renumiţi, ce se vor ţine în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I. “Ne dorim să contribuim la modul în care va arăta România peste 20 de ani, când aceşti copii vor creşte şi vor fi în postura de a lua decizii, pentru ei sau pentru comunitate. Sper ca, peste un timp, această prelegere, care pentru cei mai mulţi dintre ei este prima conferinţă, va trezi amintiri plăcute sau poate chiar emoţii” explică arh. Eliza Yokina, cofondator De-a Arhitectura.

Calitatea mediului construit de mâine depinde de copiii de azi
Fondată de şase arhitecţi români, asociaţia De-a Arhitectura îşi propune dezvoltarea şi promovarea educaţiei în domeniul arhitecturii şi mediului construit, prin introducerea acestei discipline ca materie de afterschool sau curs opţional, în şcoli private şi de stat. În prezent, în şapte şcoli din Bucureşti se desfăşoară un program educaţional numit „De-a arhitectura în oraşul meu” – un curs de arhitectură şi mediu construit pentru clasa a IV-a, ce poate fi utilizat pentru materia opţională. “Deseori arhitecţii au fost acuzaţi de starea actuală a oraşelor din România, însă schimbarea nu depinde numai de noi, ci de comunităţi întregi pe care încercăm, iată, să le facem atente, să le informăm, să le educăm. Casa, şcoala, cartierul, oraşul şi comunitatea lor îi formează pe aceşti viitori cetăţeni, le dau un mesaj despre locul lor în lume şi afectează calităţile fizice şi psihologice ale vieţilor lor. Calitatea arhitecturii şi a mediului construit de mâine depinde de ei”, subliniază arh. Mina Sava, cofondator De-a arhitectura.

Vrei o casă cu un consum redus de energie? Cum arată ansamblurile de locuinţe „verzi” din marile oraşe ale ţării

Cele mai multe astfel de proiecte rezidenţiale pot fi găsite în Capitală, dar există opţiuni şi pentru locuitorii altor centre urbane. Dacă te afli în căutarea locuinţei „ideale”, iar printre criteriile tale de achiziţie se numără şi un consum redus de energie, ai motive de bucurie: dezvoltatorii şi constructorii prezenţi pe piaţa românească au început […]

Cele mai multe astfel de proiecte rezidenţiale pot fi găsite în Capitală, dar există opţiuni şi pentru locuitorii altor centre urbane.

Dacă te afli în căutarea locuinţei „ideale”, iar printre criteriile tale de achiziţie se numără şi un consum redus de energie, ai motive de bucurie: dezvoltatorii şi constructorii prezenţi pe piaţa românească au început să vină cu tot mai multe soluţii în această direcţie. Potrivit unui raport realizat de Romania Green Building Council (RoGBC), pe lista celor mai „verzi” construcţii din ţară se înscriu aproximativ 25 de ansambluri rezidenţiale, cu certificat energetic de clasa A sau B. Dintre acestea, cele mai multe proiecte se află în Bucureşti, restul fiind localizate în alte mari oraşe ale ţării.

La nivelul Capitalei, reprezentanţii RoGBC includ în raportul citat un număr de 16 ansambluri rezidenţiale: Avalon Residence, Residenz Cartierul German, Cubic Residence, Domenii Park, Ertec Residence, Evocasa Armonia, Evocasa Optima (bloc A), Evocasa Selecta (bloc A), Greenfield Residence, Green Vista Residence, Cosmopolis, Ilion Residences, Militari Residence, Neofort Rezidenţial 1 şi Neofort Rezidenţial 3, Nordia Residence şi Red House. Deşi unele dintre aceste proiecte au la bază tehnologii inovatoare de construcţie (Avalon Residence, spre exemplu, foloseşte panouri structurale izolante), cele mai multe dintre ele sunt construcţii tradiţionale (din BCA sau cărămidă tip porotherm) ce beneficiază de un grad ridicat de izolare termică (polistiren şi/sau vată minerală).








În Timişoara, în categoria construcţiilor „verzi” se înscrie Nora Residence, un bloc cu 12 apartamente cu două şi trei camere. Performanţa energetică ridicată (clasa A) a proiectului se datorează zidurilor din cărămidă porotherm cu o grosime de 30 de centimetri, precum şi utilizării unui sistem termoizolant adiţional, tâmplăriei cu profile pentacamerale şi centralelor termice cu termostat.

În Cluj-Napoca, Studium Green Campus este un complex rezidenţial de clasa energetică A, format din 190 de apartamente cu una sau două camere. Proiectul este dotat cu panouri fotovoltaice şi panouri solare, iar sistemul de iluminat utilizează tehnologia LED. În zonele publice şi în balcoanele apartementelor au fost folosite materiale naturale şi reciclate, iar faţadele principale au fost tratate astfel încât să permită creşterea de plante căţărătoare.

În Târgovişte, un ansamblu rezidenţial de clasa energetică A este Class Park. Complexul beneficiază de izolaţie exterioară, ferestre low-E cu transfer de căldură minim, acoperiş izolat cu mai multe straturi de vată minerală ignifugă şi contorizare individuală pentru apă, gaz şi energie electrică în fiecare apartament.

În Oradea, există două ansambluri rezidenţiale incluse pe lista celor mai verzi clădiri din România. Cartierul Prima cuprinde peste 700 de apartamente, cu una, două sau trei camere. Blocurile sunt coonstruite din cărămidă tip porotherm şi sunt izolate cu polistiren la exterior şi între etaje. Tot în Oradea, ansamblul Luceafărul Rezidenţial este proiectat să cuprindă, la finalizare, circa 4.000 de unităţi locative, împărţite între două terenuri din zona centrală. Fiecare bloc este dotat cu o centrală termică automatizată pe gaz; în corelaţie cu izolaţia termică exterioară a clădirilor, aceasta asigură un consum redus de energie.


În Iaşi, ansamblul Copou Bellevue este alcătuit din patru clădiri cu un total de 169 de apartamente. Performanţa energetică (clasa A) a fost obţinută prin folosirea materialelor de construcţii cu un coeficient redus de transfer de căldură, sistemul de izolaţie termică, prin dotarea fiecărui apartament cu sistem de încălzire şi prin contorizarea individuală pentru apă, gaz şi energie electrică.

În Braşov, există două complexuri rezidenţiale încadrate în clasa energetică A. Complexul Tâmpa Gardens cuprinde în prezent trei blocuri cu 407 apartamente finalizate, iar Evocasa Viva este format din două clădiri de zece etaje, cu un total de 148 de unităţi locative.


„Prima Casă”, mai scumpă acum decât în 2011. Variaţia preţurilor de achiziţie din 2009 încoace

Cu o singură excepţie, toate regiunile ţării se situează în momentul de faţă pe o traiectorie ascendentă din punctul de vedere al valorilor efective de tranzacţionare. Din 2008 încoace evoluţia preţurilor cerute de către proprietarii de apartamente din întreaga ţară a fost una cât se poate de liniară. Pretenţiile vânzătorilor s-au diminuat sensibil de la […]

Cu o singură excepţie, toate regiunile ţării se situează în momentul de faţă pe o traiectorie ascendentă din punctul de vedere al valorilor efective de tranzacţionare.

Din 2008 încoace evoluţia preţurilor cerute de către proprietarii de apartamente din întreaga ţară a fost una cât se poate de liniară. Pretenţiile vânzătorilor s-au diminuat sensibil de la an la an, chiar dacă, în acelaşi timp, s-a redus şi marja de scădere. Potrivit Indicelui naţional calculat de www.imobiliare.ro, preţul mediu cerut pentru apartamentele noi şi vechi din întreaga ţară a consemnat un declin abrupt în primii trei ani de criză – 24,8% în 2008, 20,6% în 2009, 15,6% în 2010 -, pentru ca, în ultimii doi ani, scăderea să se mai tempereze, ajungând la 4% în 2011 şi, respectiv, 1,3% în 2012.

Zona Capitalei, singura încă pe minus
În ceea ce priveşte preţurile efective de tranzacţionare, există însă un segment ce face excepţie de la liniaritatea ieftinirilor. Este vorba despre locuinţele achiziţionate prin intermediul programului Prima Casă. Potrivit datelor centralizate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), Bucureşti-Ilfov este singura regiune a ţării unde valoarea de tranzacţionare pe acest segment a avut o evoluţie constant descendentă din 2009 încoace. Aici, preţurile au pornit de la un nivel mediu de circa 1.160 de euro pe metru pătrat util în 2009, au ajuns la 1.040 de euro pe metru pătrat în 2011, apoi la 995 de euro pe metru pătrat în 2012 şi la 975 de euro pe metru pătrat în primele luni din 2013. Interesant este că, exceptând zona Capitalei, toate celelalte regiuni ale ţării sunt pe creştere din 2012 încoace. În centrul ţării, spre exemplu, valoarea medie de achiziţie s-a majorat de la un nivel minim de circa 710-715 euro pe metru pătrat, atins în 2011, până la 780 de euro pe metru pătrat, în 2013; practic, nivelul actual este cu doar circa 15 euro mai scăzut decât cel din 2009.

Evoluţia preţului mediu de tranzacţionare pentru locuinţele achiziţionate prin programul Prima Casă:

 Bucureşti-Ilfov:Centru:Nord Est:Nord-Vest:Sud:Sud-Est:Sud-Vest:Vest:
20091.160 euro/mp795 euro/mp850 euro/mp770 euro/mp830 euro/mp880 euro/mp800 euro/mp820 euro/mp
20111.040 euro/mp715 euro/mp740 euro/mp700 euro/mp690 euro/mp760 euro/mp720 euro/mp710 euro/mp
2013975 euro/mp780 euro/mp780 euro/mp740 euro/mp800 euro/mp870 euro/mp830 euro/mp780 euro/mp

Sursa: FNGCIMM (Notă: valori aproximative)

2011, pragul de jos al pieţei?
Această evoluţie neaşteptată a preţurilor poate fi pusă în legătură cu dinamica raportului cerere-ofertă. Astfel, „apetitul” românilor pentru achiziţia de locuinţe prin Prima Casă a avut suişuri şi coborâşuri în ultimii mai bine de patru ani. Potrivit datelor transmise www.imobiliare.ro de către FNGCIMM, pe parcursul a şapte luni din anul 2009, beneficiarii acestui program au contractat 12.000 de împrumuturi garantate de către stat. În 2010, numărul creditelor aprobate a fost aproape dublu, respectiv circa 23.000. Anul 2011 însă a fost marcat de o diminuare semnificativă a interesului pentru acest gen de finanţări bancare (au fost acordate doar 19.000 de garanţii) – ceea ce explică şi faptul că, în majoritatea regiunilor ţării, cu excepţia Capitalei, atunci a fost atins şi pragul minim al preţurilor de tranzacţionare.

Evoluţia anuală a numărului şi volumului de credite Prima Casă acordate până în prezent:

An:Număr garanţii:Finanţare:
200912.000495 mil. euro
201023.000935 mil. euro
201119.000740 mil. euro
201227.0001,01 mld. euro
20136.000210 mil. euro
Total:87.0003,39 mld. euro

Sursa: FNGCIMM

2012, volum-record de garanţii
Pe de altă parte, 2012 a fost un an extrem de prolific în ceea ce priveşte creditarea prin Prima Casă, pe fondul zvonurilor legate de o eventuală stopare a programului. Potrivit datelor transmise de FNGCIMM, anul trecut a fost aprobat un volum-record de garanţii, respectiv 27.000 de credite, în valoare de 1,01 miliarde de euro. În contextul discuţiilor despre transformarea programului în „Noua Casă”, în 2013 cererea s-a menţinut la un nivel ridicat, astfel încât la nivel naţional au mai fost aprobate încă 6.000 de solicitări. În condiţiile în care, în prezent, volumul garanţiilor acordate prin Prima Casă se ridică la 3,39 miliarde de euro, băncile mai au la dispoziţie pentru restul lui 2013 circa 572 milioane de euro. Această sumă ar putea fi suficientă până la finalul anului, dacă cererea s-ar menţine la un nivel scăzut, similar celui din 2011; în cazul în care ritmul creditării va fi mai alert însă, plafonul rămas pentru acest an are toate şansele să se dovedească insuficient.

Ce poate ţine preţurile în frâu?
Avansul puternic al cererii de locuinţe ieftine – ce nu a fost dublată de o majorare corespunzătoare a ofertei – a reprezentat, probabil, principala cauză a creşterii preţurilor de tranzacţionare pe acest segment. Faptul că zona Bucureşti-Ilfov face excepţie de la regulă poate fi explicat prin tendinţa mult mai accentuată a dezvoltatorilor de aici de a construi ansambluri de locuinţe noi la preţuri accesibile, pliabile pe cerinţele programului guvernamental. Potrivit estimărilor companiilor de construcţii şi agenţiilor active în această zonă, doar în sudul Capitalei (Berceni-Popeşti Leordeni) volumul livrărilor pe segmentul rezidenţial ar putea ajunge la circa 5.000 de unităţi în 2012 şi 2013.

Ce vor cumpărătorii:
Din totalul locuinţelor achiziţionate prin Prima Casă, 51% au fost apartamente cu două camere, urmate, în proporţie de 28%, de cele cu trei camere, apoi de garsoniere (12%) şi locuinţe cu mai mult de trei camere (9%). De la momentul demarării programului până în prezent, se observă o creştere a ponderii deţinute de unităţile locative tricamerale, de la 23% în 2009, la 31% în 2012 şi 32% în 2013.
Începând din 2012 a putut fi observată şi o intensificare a interesului pentru locuinţele noi, construite după 2008. Astfel, ponderea acestui tip de proprietăţi în totalul tranzacţiilor a crescut de la 27% în 2011 la 31% în 2012. Acest trend s-a accentuat în primele trei luni ale acestui an, în condiţiile în care 34% din achiziţiile prin Prima Casă au vizat unităţi locative noi. Cele mai multe astfel de locuinţe au fost cumpărate, din 2009 încoace, în nord-vestul ţării (40% din totalul tranzacţiilor la nivel de regiune). Pe locul al doilea în clasament se situează zona Bucureşti-Ilfov, cu o pondere de 37%. Pe de altă parte, regiunile codaşe la achiziţia de unităţi construite după 2008 sunt sudul şi sud-vestul ţării, cu o pondere de 12%, şi, respectiv, 13% a tranzacţiilor cu astfel de proprietăţi.

Citeşte şi: Un nou „boom” imobiliar? Unde se ridică mii de locuinţe la preţuri de criză