Atât în România, cât și la nivelul UE, femeile tind să facă acest pas spre independență mai repede decât bărbații.
Atunci când vorbesc despre potențialul de creștere al rezidențialului autohton, inclusiv în contextul Covid-19, analiștii și jucătorii activi pe această piață se bazează, în esență, pe faptul că în România există o nevoie puternică de locuințe noi. Dincolo de anumite observații de bun-simț, acest fapt este vădit și de o serie de indicatori „oficiali”, precum faptul că ponderea locuințelor supraaglomerate din țara noastră se apropie de jumătate (aceasta ajunge, mai exact, la 47%). Iată însă că analizele efectuate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, aduc o nouă dovadă în acest sens: faptul că aproape 41% dintre tinerii români cu vârste de până la 34 de ani locuiesc încă împreună cu părinții. România se situează, la acest capitol, pe locul al zecelea în clasamentul țărilor membre UE (realizat pe baza datelor disponibile în anul 2019 și 2018).
În mod interesant, 54% dintre bărbații români de până la 34 de ani stăteau în casa părintească, în vreme ce, în cazul femeilor, ponderea se situa la mai puțin de jumătate, anume la 26,4%.
De ce depinde plecarea de acasă?
Spre comparație, media tinerilor care locuiau cu părinții se situează, la nivelul Uniunii Europene, la 25%. Țările cu cele mai mici valori ale acestui indicator sunt Danemarca (4%), Finlanda (4,8%) și Suedia (5,7%), în vreme ce la polul opus se situează Slovacia (56,4%), Grecia (57,8%) și Croația (62%). „Părăsirea casei părintești este influențată adesea de factori precum implicarea într-o relație cu un partener sau continuarea studiilor, nivelul de (in)dependență financiară a tinerilor, condițiile din piața muncii, accesibilitatea locuințelor și, de asemenea, particularități culturale”, explică reprezentanții Eurostat.
Europenii se mută pe cont propriu la 26,2 ani
Potrivit statisticilor oficiale, vârsta medie la care tinerii decid să plece de acasă ajunge la 26,2 ani în Uniunea Europeană, iar românii părăsesc casa părintească la circa 28,1 ani. Țările în care tinerii pleacă cel mai devreme de acasă sunt, iarăși, Suedia (17,8 ani), Danemarca (21,1 ani) și Finlanda (21,8 ani), alături de Luxemburg (20,1 ani). Oamenii obișnuiesc să se mute într-o casă a lor înainte de 25 de ani și în Estonia (la 22,2 ani), Franța (23,6 ani), Germania și Olanda (23,7 ani, în ambele cazuri).
La polul opus, croații și slovenii locuiesc cel mai mult cu părinții, aceștia mutându-se de acasă de-abia la 31,8 și, respectiv, 30,9 ani. Părăsirea casei părintești are loc mai târziu și în Italia (30,1 ani), Bulgaria (30 de ani), Malta (29,9 ani), Spania (29,5 ani), Portugalia (29 de ani) și Grecia (28,9 ani).
România, cel mai mare ecart între bărbați și femei
O tendință interesantă este că, în aproape toate statele membre UE, femeile tind să se mute pe cont propriu mai devreme decât bărbații – singura excepție în această privință este consemnată în Luxemburg, unde femeile se mută de acasă la 20,3 ani (față de 20 de ani, în cazul bărbaților). Din acest punct de vedere, cele mai mari diferențe între cele două sexe pot fi observate chiar în România, unde femeile se mută de acasă la 25,7 ani, iar bărbații, la 30,3 ani. Țara noastră este urmată de Bulgaria (27,6 ani pentru femei, 32,1 ani pentru bărbați), Croația (29,9 ani, față de 33,6), Letonia (24,8 ani, față de 28,1), Ungaria (25,8 ani, față de 28,5) și Slovacia (29,6 ani, față de 32,1).
