Află rapid răspunsul la orice întrebare despre piața imobiliară
Introdu minim 3 caractere
Caută în
12 aug. 2020

O dovadă în plus a nevoii solide de locuințe: peste 40% din tineri încă locuiesc cu părinții. La ce vârstă pleacă de acasă un român – față de un suedez, un francez, un bulgar sau un grec

scris de Adriana Lefter in categoria Ştiri imobiliare, Ştirea zilei

Atât în România, cât și la nivelul UE, femeile tind să facă acest pas spre independență mai repede decât bărbații.

Atunci când vorbesc despre potențialul de creștere al rezidențialului autohton, inclusiv în contextul Covid-19, analiștii și jucătorii activi pe această piață se bazează, în esență, pe faptul că în România există o nevoie puternică de locuințe noi. Dincolo de anumite observații de bun-simț, acest fapt este vădit și de o serie de indicatori „oficiali”, precum faptul că ponderea locuințelor supraaglomerate din țara noastră se apropie de jumătate (aceasta ajunge, mai exact, la 47%). Iată însă că analizele efectuate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, aduc o nouă dovadă în acest sens: faptul că aproape 41% dintre tinerii români cu vârste de până la 34 de ani locuiesc încă împreună cu părinții. România se situează, la acest capitol, pe locul al zecelea în clasamentul țărilor membre UE (realizat pe baza datelor disponibile în anul 2019 și 2018).

În mod interesant, 54% dintre bărbații români de până la 34 de ani stăteau în casa părintească, în vreme ce, în cazul femeilor, ponderea se situa la mai puțin de jumătate, anume la 26,4%.

Citește și:
Anca Bidian, Kiwi Finance: Prețurile locuințelor „față cu” cererea, oferta și creditarea – inclusiv pe timp de pandemie!

Sursa: Eurostat

De ce depinde plecarea de acasă?

Spre comparație, media tinerilor care locuiau cu părinții se situează, la nivelul Uniunii Europene, la 25%. Țările cu cele mai mici valori ale acestui indicator sunt Danemarca (4%), Finlanda (4,8%) și Suedia (5,7%), în vreme ce la polul opus se situează Slovacia (56,4%), Grecia (57,8%) și Croația (62%). „Părăsirea casei părintești este influențată adesea de factori precum implicarea într-o relație cu un partener sau continuarea studiilor, nivelul de (in)dependență financiară a tinerilor, condițiile din piața muncii, accesibilitatea locuințelor și, de asemenea, particularități culturale”, explică reprezentanții Eurostat.

Europenii se mută pe cont propriu la 26,2 ani

Potrivit statisticilor oficiale, vârsta medie la care tinerii decid să plece de acasă ajunge la 26,2 ani în Uniunea Europeană, iar românii părăsesc casa părintească la circa 28,1 ani. Țările în care tinerii pleacă cel mai devreme de acasă sunt, iarăși, Suedia (17,8 ani), Danemarca (21,1 ani) și Finlanda (21,8 ani), alături de Luxemburg (20,1 ani). Oamenii obișnuiesc să se mute într-o casă a lor înainte de 25 de ani și în Estonia (la 22,2 ani), Franța (23,6 ani), Germania și Olanda (23,7 ani, în ambele cazuri).

La polul opus, croații și slovenii locuiesc cel mai mult cu părinții, aceștia mutându-se de acasă de-abia la 31,8 și, respectiv, 30,9 ani. Părăsirea casei părintești are loc mai târziu și în Italia (30,1 ani), Bulgaria (30 de ani), Malta (29,9 ani), Spania (29,5 ani), Portugalia (29 de ani) și Grecia (28,9 ani).

Citește și:
Piața rezidențială după izolare: interesul cumpărătorilor e aproape de normal, iar proprietarii sunt deschiși la vizionări. De ce ajutorul consultantului „cântărește” mai mult acum!

Sursa: Eurostat

România, cel mai mare ecart între bărbați și femei

O tendință interesantă este că, în aproape toate statele membre UE, femeile tind să se mute pe cont propriu mai devreme decât bărbații – singura excepție în această privință este consemnată în Luxemburg, unde femeile se mută de acasă la 20,3 ani (față de 20 de ani, în cazul bărbaților). Din acest punct de vedere, cele mai mari diferențe între cele două sexe pot fi observate chiar în România, unde femeile se mută de acasă la 25,7 ani, iar bărbații, la 30,3 ani. Țara noastră este urmată de Bulgaria (27,6 ani pentru femei, 32,1 ani pentru bărbați), Croația (29,9 ani, față de 33,6), Letonia (24,8 ani, față de 28,1), Ungaria (25,8 ani, față de 28,5) și Slovacia (29,6 ani, față de 32,1).

Citește și:
„Pulsul” imobiliarelor în contextul COVID-19: pe termen mediu și lung, societatea nu poate să meargă înainte fără ele!

Postează-ți părerea

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să te mai intereseze și
Cum au evoluat prețurile de tranzacționare ale locuințelor în primul trimestru din 2020? România, în jumătatea superioară a clasamentului scumpirilor din UE

Statisticile oficiale relevă că piața rezidențială autohtonă a consemnat creșteri peste media regiunii atât comparativ cu trimestrul anterior, cât și cu perioada similară din 2019. Potrivit celor mai recente...

citește mai departe
În 2019, prețurile de listă ale locuințelor și-au accelerat creșterea. Ce s-a întâmplat, însă, cu cele de tranzacționare?

Potrivit statisticilor oficiale, valorile de tranzacționare din România au consemnat cea mai mică creștere la 12 luni dintre țările central-est europene cuprinse în UE. Comparativ cu anul 2018 și...

citește mai departe
38.7% sau fals tratat despre imobiliare

INSSE si recensamantul populatiei din 2011 a reprezentat o galceava politica toata vara. Cifre si procente au inceput sa apara …

Citeşte mai departe

citește mai departe
România, pe lista ţărilor europene cu cele mai mari creşteri în construcţii în luna mai

Acest segment economic îşi revine mai repede comparativ cu alte ţări europene. Dacă în 2010 şi începutul lui 2011 România s-a numărat printre ţările membre ale Uniunii Europene cu...

citește mai departe
Patru din zece locuinţe din România nu au băi. Cât ar costa placarea acestora cu gresie şi faianţă

Aproape 90% din unităţile locative din mediul rural se află în această situaţie. În mediul urban, ponderea e de doar 12%. Dintre ţările Uniunii Europene (UE), România se situează...

citește mai departe