Cine a înregistrat profituri serioase în România anului 2010?(exceptându-i pe „şmecheri” şi restul „oamenilor foarte inteligenţi”)

scris de Ilias Papageorgiadis in categoria Ştiri imobiliare
Publicat pe: 24 Februarie 2011, Ultima actualizare: 28 Februarie 2011

2010 a fost un an dificil. Însă, în această perioadă, am observat un lucru care nu a fost menţionat de media. Care este acesta? Anul trecut am observat o schimbare serioasă în lista companiilor profitabile din România. Raportat la trecut, aceasta a fost perioada care a scos la iveală atât idei tradiţionaliste cât şi idei inovatoare, stiluri şi metode de a face afaceri. Am analizat aceste aspecte în lunile decembrie şi ianuarie, încercând să înţeleg mai bine mediul economic în care trăim şi, cred că, astăzi, vă pot împărtăşi o parte din studiul meu.

(Nu voi lua în considerare, toate tipurile de „şmecheri” şi nici restul „oamenilor foarte inteligenţi”. Sunt peste nivelul de meu de înţelegere şi, pur-şi-simplu, îi las deoparte.)

2005, 2006, 2007, 2008, 2009. 2010… Lucrurile s-au schimbat…
Am venit în România în 2004. După ce am înţeles esenţialul despre această ţară, am încercat să evaluez situaţia de aici. Astfel, din 2005, verific diferite domenii ale socialului şi economicului autohton.

Acum, să încercăm o întoarcere în timp. Cine avea profit în 2005-2006? În general, cei care deţineau „banii vechi ai acestei ţări” şi „ambiţioşii noi veniţi”, plus companiile autohtone sau străine care activau de câţiva ani.

Dar în 2007-2008? Segmentul era reprezentat de zeci, sute de mii de personane, făcând aproape orice, în special servicii. La acea vreme, oricine putea „factura” orice, indiferent de calitatea indoielnică a produselor sau serviciilor oferite. A fost vremea banilor făcuţi uşor. Am fost martorii intrării pe piaţă a „giganţilor”, iar oamenii au devenit confuzi. Presa a anunţat investiţii enorme (care nu s-au concretizat) şi aproape toţi au avut senzaţia că „oricine poate câştiga bani, uşor şi rapid”. (Aoleu!)

În 2009, am avut primul an de criză dură şi lucrurile s-au schimbat dramatic. Multe companii au continuat să rămână profitabile, doar ca rezultat al strategiei expansioniste din ultimii ani. Însă, a devenit clar că cele fară o conducere puternică şi adaptabilitate rapidă la „lumea nouă” vor fi şi cele mai afectate.

Aţi observat şi voi schimbarea? Dar despre 2010?

2010: 4 categorii de companii s-au remarcat pe piaţă
În decursul anului trecut, am observat multe schimbări în economia românească. Am fost martorii revenirii la anumite „valori tradiţionale”. Însă, cea mai interesantă categorie este cea a companiilor de succes / poveşti despre averi. Să analizăm puţin cele patru tipuri de companii care au reşit datorită muncii, strategiei şi deciziilor corecte.

1. Fabricanţii ale căror produse merg (aproape în totalitate) către export
Nu este vorba numai despre Dacia şi Nokia. Am identificat zeci de companii care şi-au mărit cifra de afaceri în 2010. Majoritatea exportă produsele şi au abţinut rezultate impresionante. O reţetă a succesului arată cam aşa:

  • Îşi cunosc foarte bine afacerea şi ştiu să o structureze.
  • Au intrat pe piaţa românească cu cinci ani în urmă.
  • Au investit puternic, urmând tendinţele.
  • S-au adaptat rapid la realitatea anului 2009.
  • Au profitat de deprecierea leului şi apoi de stabilizarea acestuia.
  • Au redus cheltuielile, atingând cifrele potrivite.
  • Au crescut nivelul forţei de muncă şi productivitatea.
  • Au ţintit pieţe străine.
  • Au exportat / distribuit cantităţi mari de produse.
  • Au înregistrat profit sănătos, provenit din productivitatea crescută, nu din creşterea preturilor.

2. Firme româneşti cu tradiţie şi companii multinaţionale
Acestea au dominat piaţa între 2005-2006. Însă, după această perioadă, au părut a fi „mai puţin importante”, după cum toţi credeau că le pot egala cifrele de vânzări. Acestea şi-au găsit strategii de supravieţuire pentru 2009 şi au revenit puternic în 2010, reamintind tuturor că răman cei mai puternici jucători din piaţă.

În acelaşi timp, categoria „banilor vechi”, aşa cum am denumit-o, a urmat două direcţii diferite: unii dintre bogaţii ţării au pierdut sume enorme, în timp ce majoritatea a reuşit să îşi păstreze mare parte a capitalului. În realitate, puţin sunt cei care s-au dovedit imuni în faţa crizei.

3. Companii producătoare, ale căror produse şi-au crescut valoarea, de-a lungul anilor
Produsul Intern Brut al României s-a micşorat cu numai 1,2% în 2010, în special datorită preţurilor înregistrate la produsele agrigole; preţurile altor mărfuri au crescut prea mult şi exporturile au profitat de pe urma acestui fapt. În spatele acestor lucruri, nu a fost o strategie naţională. Numai companiile locale au avut o abordare profesională.

În ciuda a zeci de probleme pe care ţara le are, trebuie să admitem că numărul persoanelor serioase care investessc în agricultură este în creştere, la fel ca şi cel al producătorilor de mărfuri cu valoare adăgată. Potenţialul ţării în aceste domenii este enorm, iar cei care îşi reinvestesc cu atenţie profitul, pot construi companii mai mari şi mai puternice, în viitorul apropiat.

4. Firme mici care au profitat de criză pentru a demara afaceri cu bugete scăzute
Să ne întoarcem cu trei ani în urmă şi să ne amintim cum era atunci. Majoritatea oamenilor cereau foarte mult şi aveau expectanţe incredibil de mari. 2010 a fost cel de-al doilea an difil, fapt care i-a fortat pe mulţi să revină la realitate. Au existat şi multe persoane responsabile, capabile să ofere servicii / produse de calitate, la preţuri decente.

Cine a beneficiat cel mai mult? Firmele mici sau persoanele private care au demarat afaceri. Ce ar fi costat, în 2008, 30.000-40.000 Euro, costa în 2010 între 10.000-15.000 Euro. Alţii au început afaceri cu numai 3.000-5.000 Euro. Iată de ce au apărut multe afaceri, iar proprietarii acestora speră să aibă succes în anii ce vin.

Succesul cauzat de alţi factori: monopol, relaţii etc
Exceptând cele patru categorii menţionate, 2010 ne-a dat un alt exemplu clar despre cum monopolurile (locale sau naţionale) pot aduce profit, oricând, fără a ţine cont de criză. Însă această nu este o direcţie de urmat pentru mase.

Realitatea dovedeşte că sunt încă oportunităţi pentru oamenii serioşi / companiile care se dezvoltă
Ştiu că atunci când prezint rezultate pozitive, bazate pe muncă etc, mulţi spun că e „gargară” şi că „ar trebui să păcăleşti pe cineva ca să faci bani rapid” sau (ţinând cont de ştiinta lor limitată) vor insista că „în această ţară nu se întâmplă nimic bun etc”. Acesta este, întradevăr, un punct de vedere.

Exceptând problemele inerente, pe care le întâmpinăm în fiecare zi, o parte a oamenilor de afaceri din România au făcut paşi importanţi. În loc să criticăm cu uşurintă şi fără rost, ar fi mai bine pentru noi să înteţegem de ce şi cum au reuşit. Acesta este primul pas spre învăţare şi perfecţionare.

Această ţară oferă multe avantaje. Unii le-au folosit în interes personal, în 2010. Se numeşte antreprenoriat sănătos. BRAVO.

 

Postează-ți părerea

Your email address will not be published. Required fields are marked *

S-ar putea să te mai intereseze și
“Prea mult praf, produs de doar cateva masini”

(Piata imobiliara romaneasca: primele doua luni ale anului 2011) “Foarte optimist”-ul prieten al meu, celebru: “2011 va fi un an foarte pozitiv” Era doar  sfarsitul anului trecut, cand o multime...

citește mai departe
Poate otravi mentalitateanesanatoasa procesul de redresare?

Inca de acum cateva saptamani, continui sa va spun despre procesul lent de recuperare care astept sa se produca, in cazul in care totul decurge bine in urmatorii 1-2...

citește mai departe
CPI, traininguri si déjà vu: Colaborarile si 5 secrete pentru profesionalism

Martea trecuta am participat la CPI, “Clubul Profesionistilor in Imobiliare”, un eveniment organizat de imobiliare.ro. Acolo, in timpul prezentarii sustinute de Isfahan Doekhie si Niculae Iulian, m-am simtit ca si...

citește mai departe
In Suedia, pentru… Romania!

Salutare din friguroasa Uppsala si Stockolm! Dupa o saptamana obositoare, ieri am zburat in Suedia. Am venit aici din doua motive: sa-mi intalnesc fratele, Nikolas, care lucreaza pentru Universitatea...

citește mai departe
“Pretul pietei este 250. Clientul meu va ofera 170” “Eu vreau 800. Poti sa pastrezi toti banii peste acest pret”

2010. Vara. Tocmai am semnat un contract, cumparand un teren destinat unui proiect de retail intr-un oras mare din Romania. Clientul meu,  fericit de finalitatea acestei tranzactii m-a invitat...

citește mai departe