Deşi mulţi jucători din rezidenţialul autohton se menţin în expectativă, un dezvoltator de origine străină hotărăşte să „atace” piaţa pe mai multe fronturi.
Compania de origine israeliană Tagor, deţinută de omul de afaceri Ofer Lieberson, şi-a anunţat intenţia ca până în vară să înceapă construcţia a trei noi ansambluri rezidenţiale în România, în parteneriat cu fondul de investiţii britanic Patron Capital. Tagor are deja în dezvoltare ansamblul Adora Urban Village, situat la periferia Capitalei, în oraşul Bragadiru.
Potrivit lui Lieberson, în două-trei săptămâni vor începe lucrările de construcţie la un proiect rezidenţial în Arad; acesta va fi amplasat pe un teren de şapte hectare din centrul oraşului şi va cuprinde la finalizare aproximativ 1.200 de unităţi locative. În circa şase săptămâni va fi demarat un ansamblu similar ca dimensiuni (tot de 1.200 de locuinţe), însă în Timişoara; terenul pe care va fi dezvoltat acesta are o suprafaţă de şase hectare şi este situat la un kilometru de centrul oraşului. Nu în ultimul rând, în aproximativ trei luni de zile compania va începe să construiască şi cel de-al doilea proiect al său din Capitală; acesta va fi amplasat pe un lot de patru hectare din zona Pipera şi va cuprinde 600 de apartamente la finalizare.
În următorii ani, Tagor şi Patron Capital au în plan să investească până la 250 de milioane de euro în dezvoltarea de locuinţe pe piaţa românească. În afară de cele deja menţionate, compania mai deţine şi alte terenuri în România, inclusiv în Capitală.
Costuri de construcţie mai mici cu jumătate
Cum se explică curajul de a „ataca” piaţa rezidenţială locală pe mai multe fronturi, într-un moment în care mulţi mari dezvoltatori se menţin precauţi? Potrivit lui Ofer Lieberson, perioada de criză a creat o adevărată oportunitate pe acest segment, datorită scăderii semnificative a costurilor de construcţie. Dând exemplul Adora Urban Village, reprezentantul Tagor spune că acum costul de construcţie se ridică la circa 400 de euro pe metru pătrat, în condiţiile în care, în perioada de boom, s-ar fi ridicat la 800 de euro pe metru pătrat, pentru aceeaşi calitate. „Ceea ce trebuie să înţeleagă românii este că preţurile pe care le văd acum sunt cele mai bune pe care le vor avea de acum încolo. În doi-trei ani, când criza se va sfârşi, dezvoltatorii nu vor mai putea vinde la aceste preţuri”, spune Lieberson.
Locuinţe pentru end-useri, nu pentru investitori
Reprezentanţii Tagor sunt prezenţi pe piaţa imobiliară românească din 2005, moment în care au început să achiziţioneze terenuri în mai multe oraşe ale ţării. În contextul izbucnirii crizei din 2007-2008, aceştia şi-au amânat planurile de dezvoltare pentru loturile cumpărate, însă au profitat de anii ce au urmat pentru a-şi reconfigura proiectele pe care intenţionau să le construiască, astfel încât acestea să răspundă cerinţelor reale ale pieţei. Potrivit lui Ofer Lieberson, o consecinţă pozitivă a perioadei de recesiune constă în faptul că apartamentele noi lansate în această perioadă sunt concepute pentru clientul final român (şi au suprafeţe şi preţuri rezonabile), contrar a ceea ce s-a întâmplat în perioada de boom, când majoritatea proiectelor erau menite să răspundă exigenţelor mai ridicate ale investitorilor străini.
La sfârşitul lunii mai, dezvoltatorii Adora Urban Village vor da în folosinţă primele două blocuri din totalul de 12 ale ansamblului. Acestea cuprind în total 75 de unităţi locative, cu una, două şi trei camere, special concepute pentru clientul de Prima Casă. Suprafeţele apartamentelor pornesc de la 39 de metri pătraţi (pentru garsoniere) şi ajung până la circa 75 de metri pătraţi (pentru trei camere), iar preţurile variază între circa 40.000 de euro şi, respectiv, 75.000 de euro. Parcarea în cadrul complexului rezidenţial va fi liberă, în limita locurilor disponibile (câte unul pentru fiecare apartament, plus încă jumătate din total pentru vizitatori). Investiţia totală în Adora Urban Village se va ridica la circa 34 de milioane de euro, pentru 548 de locuinţe, iar prima fază a atras deja fonduri de şase milioane de euro, dintre care un milion de euro pentru infrastructură (drumuri şi conectare la utilităţi: canalizare, apă, internet).



