Dacă, în perioada de boom, tranzacţiile se încheiau şi de pe o zi pe alta, la ora actuală lucrurile stau cu totul diferit.
Recesiunea a afectat din plin comportamentul potenţialilor cumpărători şi, prin aceasta, modul şi durata efectuării unei vânzări de locuinţă. Potrivit lui Daniel Dobre, broker în cadrul agenţiei Vission House, o proprietate bună, scoasă la vânzare la un preţ rezonabil, se vinde în momentul de faţă în circa o lună şi jumătate-două. Acesta arată că, de obicei, un apartament vechi cu două camere care se încadrează în programul Prima Casă apare pe piaţă la un preţ ceva mai ridicat decât media, respectiv 63.000-65.000 de euro. După aceea, în decurs de o lună, proprietarul îşi mai reduce pretenţiile, văzând că nu poate vinde altfel. „Abia după ce ajunge la pragul de 60.000 de euro, proprietatea începe să fie interesantă. În cazul în care proprietarul nu scade preţul, nu reuşeşte să vândă”, subliniază Dobre. După aceasta, preţul mai scade puţin, până pe la 58.000 de euro, nivel la care tranzacţia se încheie de obicei. Spre comparaţie, în perioada de boom a pieţei, o proprietate bună stătea pe piaţă maximum o săptămână. „Aveam apartamente care se vindeau şi de dimineaţa până seara. Eram tot timpul contra cronometru”, povesteşte Dobre.
Cumpărători excesiv de precauţi
Perioada mai mare necesară pentru încheierea unei tranzacţii corespunde cu timpul în care vânzătorul şi cumpărătorul reuşesc să ajungă la un consens asupra preţului. Reprezentantul Vission House spune că majoritatea proprietarilor îşi scot casele la vânzare la preţuri mai ridicate pentru că, de obicei, nu cunosc valorile reale de tranzacţionare, ci se raportează doar la cât cer alţi proprietari. „Oamenii nu prea ştiu care sunt preţurile corecte. Majoritatea îşi încearcă norocul. E normal să facă aşa”, subliniază Dobre. Acesta precizează că, deşi situaţiile în care vânzătorii sunt interesaţi să încheie rapid o tranzacţie sunt destul de numeroase, nimeni nu este dispus însă să-şi dea proprietatea pe degeaba. Majoritatea vânzătorilor din această categorie mai lasă din preţ circa 10% faţă de nivelul mediu al pieţei.
De cealaltă parte, cumpărătorii sunt extrem de pretenţioşi în această perioadă. Ion Cristea, coordonatorul agenţiei Club Imobiliar, spune că, în perioada actuală, singurul criteriu de vânzare rapidă a unei locuinţe este preţul. „Cu cât preţul e mai mic, cu atât o proprietate se vinde mai repede”, subliniază Cristea. Chiar şi aşa însă, sunt cazuri în care proprietăţi foarte bune nu se vând – uneori din cauza faptul că cei interesaţi nu au bani, alteori din cauza unei prudenţe excesive. „Clientul caută, răscoleşte, are posibilităţi multe, e nehotărât”, adaugă reprezentantul Club Imobiliar. „Oamenii discută, analizează foarte mult”, recunoaşte şi Dobre.
Proprietăţile speciale: preţ mai mare în timp mai scurt
Dincolo de timp mediu de vânzare a unei locuinţe, există şi excepţii. Astfel, proprietăţile mai speciale se tranzacţionează la preţuri mai ridicate decât media pieţei, într-un timp mai scurt, spune brokerul Vission House. Acesta dă exemplul unui apartament cu trei camere cu vedere la parcul Titan care a fost tranzacţionat în trei săptămâni de la scoaterea ofertei pe piaţă, la preţul de 90.000 de euro. „Cine vrea un apartament cu vedere la Titan, ştie că trebuie să aştepte poate mai bine de un an de zile să se elibereze aşa ceva”, explică Dobre.
În acelaşi timp, o proprietate care e foarte ieftină, dar cu defecte semnificative, este posibil să nu se vândă deloc. Pot fi foarte multe inconveniente care să împiedice tranzacţia, în ciuda preţului redus, precizează Dobre. Printre acestea se numără complicaţiile legale inerente în cazul unei donaţii, spre exemplu.
