Cei care doresc să achiziţioneze un apartament nou prin intermediul programului Prima Casă se pot îndrepta spre proiectele demarate în perioada de criză.
În „epoca de aur” a pieţei imobiliare, anunţurile de lansare a unor noi proiecte rezidenţiale (dar nu numai) răsăreau ca ciupercile după ploaie în Bucureşti, uneori de la o săptămână la alta. Cele mai multe vizau construcţia de ansambluri de locuinţe de sute de unităţi locative, dezvoltatorii având speranţa că vor reuşi să găsească rapid cumpărători. O aşteptare ce s-a adeverit parţial, până la venirea crizei.
Patru ani mai târziu însă, peisajul rezidenţial autohton arată semnificativ diferit. O bună parte dintre marii dezvoltatori (străini în mare parte) rămaşi activi pe piaţă nu se mai aventurează să înceapă noi proiecte, concentrându-se pe vânzarea locuinţelor pe care le-au finalizat deja. Asta nu înseamnă însă că piaţa rezidenţială e „moartă”, că nu se mai construieşte nimic. Chiar deloc. Există zone ale Capitalei unde construcţia de locuinţe se află în plină floare, zone în care nu poţi să nu te întrebi unde a dispărut „criza”. Diferenţa faţă de perioada de boom este că proiectele-mamut au fost înlocuite de mici blocuri de apartamente, dezvoltate de antreprenori români astfel încât să răspundă cerinţelor programului Prima Casă.
Un răspuns la cerinţele actuale ale pieţei
Alexandru Pricop, managing partner în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania, spune că, în ultimii doi ani, pe piaţa bucureşteană au apărut tot mai multe opţiuni de achiziţie a unei locuinţe noi prin intermediul programului Prima Casă. Acest gen de unităţi locative sunt mai ieftine pentru că, pe de o parte, au suprafeţe mai reduse comparativ cu cele construite după planuri întocmite înainte de 2008-2009, iar, pe de altă parte, au beneficiat de avantajul unor costuri mai mici de construcţie în perioada de criză.
Iulian Niculae, directorul agenţiei Victoria Consult, crede că acest tip de dezvoltări sunt potrivite pentru contextul actual de piaţă, pentru că asta cer clienţii şi asta se şi vinde, atunci când proiectele sunt corect făcute, atât din punctul de vedere al preţului, cât şi al calităţii construcţiei sau din punct de vedere legal. Totuşi, menţionează Niculae, pentru că acest gen de blocuri sunt făcute să se plieze pe un buget limitat, cumpărătorii vor trebui să accepte unele minusuri, cum ar fi lipsa unui loc de parcare, a unei boxe, suprafeţe locative mai mici etc.
Avantaje şi pentru dezvoltatori
Una dintre zonele Bucureştiului aflată în plină dezvoltare este sudul Bucureştiului (incluzând aici atât o parte din cartierul Berceni, spre ieşirea din oraş, cât şi oraşul Popeşti-Leordeni). Aici se află momentan în construcţie câteva zeci de blocuri de locuinţe, imobile construite uneori şi pe terenuri de 500-1.000 de metri pătraţi, având câteva zeci de unităţi locative fiecare. Astfel de proiecte oferă două avantaje fundamentale dezvoltatorilor: pe de o parte, accesul la finanţare este mult mai facil, fiind vorba de sume mult mai mici, iar, pe de altă parte, riscul asociat unei astfel de dezvoltări este, şi el, redus, dat fiind că dezvoltatorii au mai puţine apartamente de vândut.
Micii antreprenori „atacă” şi nordul
Zona de sud a Capitalei nu este singura în care micile blocuri de locuinţe se dezvoltă încet, dar sigur. Astfel de proiecte pot fi găsite şi în „cartiere”. Alexandru Pricop îi îndeamnă pe cei care vor să cumpere o locuinţă nouă cu ajutorul unui credit Prima Casă să-şi îndrepte atenţia spre cartiere precum Militari, Crângaşi, Drumul Taberei, Berceni sau Titan. Aici pot fi găsite proiecte de mici dimensiuni, de regulă imobile cu una-două scări, cu maximum 50 de apartamente, amplasate pe străzi lăturalnice, apropiate de marile bulevarde.
Totodată, şi nordul Capitalei (zona 1 Mai-Bucureştii Noi) se dezvoltă în aceeaşi direcţie, potrivit lui Iulian Niculae. Încurajaţi de deschiderea staţiilor de metrou Jiului şi Nicolae Bazilescu, şi aici mici dezvoltatori autohtoni au început să construiască mici mici imobile „de Prima Casă”. Aici, preţurile sunt ceva mai mari decât în sud. Niculae spune că pentru apartamentele cu două camere acestea variază între 50.000 de euro (la 40-45 de metri pătraţi utili) şi 75.000 de euro (pentru apartamente cu o curte proprie şi o suprafaţă utilă de până la 60 de metri pătraţi).
Un proiect recent lansat în sudul Bucureştiului este La Livada, un ansamblu format din 24 de unităţi locative (18 vile şi şase apartamente de tip duplex). Acesta este amplasat în sectorul 4 al Capitalei, în apropiere de Bulevardul Metalurgiei. Investiţia în acest proiect se ridică la 1,6 milioane de euro, iar investitorul este persoană fizică. Cel mai mic preţ la care poate fi achiziţionat o locuinţă în cadrul ansamblului este 76.000 de euro (pentru un apartament duplex la alb – fără finisaje) şi ajunge la 107.000 de euro (preţurile includ TVA) pentru o vilă finisată, la cheie. Lucrările de construcţie se află în faza de fundaţie, iar şase locuinţe au fost deja rezervate. Ca modalitate inedită de plată, dezvoltatorul acceptă şi varianta de buy-back, respectiv cumpărarea unei locuinţe prin oferirea la schimb a unei alte proprietăţi (a cărei valoare de piaţă rezultă în urma unei evaluări) şi plata unei diferenţe.
Anunturi Imobiliare
Este normal ca dupa criza prin care romania a trecut si trece marile proiecte „mamut” sa se diminueze semnificativ insa in acelasi timp este bine ca ele au fost inlocuite de altele mai mici.
Ar suna bine si ar avea un profit rezonabil noi proiecte de camine studentesti private dar care sa indeplineasca mai multe dorinte ale sutendilor.