Vrei să faci un credit pentru casă? Cât ar trebui să te împrumuţi de la bancă

Deşi instituţiile financiare îţi permit să plăteşti o rată egală cu jumătate sau chiar mai mult din veniturile lunare, nu este recomandat să ajungi într-o asemenea situaţie.

Când vine vorba de achiziţia unei case, o bună parte dintre românii care se gândesc să facă un credit pentru aceasta pornesc de la întrebarea „Cât mi-ar da banca?”. Deşi foarte răspândită, o asemenea abordare nu este însă tocmai înţeleaptă, avertizează specialiştii din piaţă.

O rată nu mai mare de 35% din veniturile lunare
Deşi politica mai restrictivă a băncilor poate genera nemulţumiri sau chiar acuze din partea potenţialilor clienţi, privită pe termen lung, aceasta este de fapt o măsură benefică, ce-i poate proteja pe aceştia de riscurile intrării în incapacitate de plată. Chiar şi aşa însă, în piaţă există voci care recomandă solicitanţilor de credite ipotecare să nu acceseze împrumuturile maxime pe care le-ar da băncile. Igor Postovanu, broker/owner al agenţiei imobiliare Sims Parkman, spune că, luând un calcul un venit lunar pe familie „decent”, de 4.000 de RON, spre exemplu, un grad de îndatorare de 50-60% este foarte mare. În opinia sa, rata la un credit pentru casă nu ar trebui să se ducă la mai mult de 30%, maximum 35% din veniturile totale. Acesta admite că, în cazul unor câştiguri lunare mai mari, proporţiile se pot schimba, desigur.

Pe de altă parte, economistul Liviu Voinea (actualmente secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanţe) este încă şi mai prudent. Într-un interviu acordat anterior pentru www.imobiliare.ro, acesta afirma că ratele la un credit pentru casă nu ar trebui să depăşească un sfert din veniturile familiei. Asta ar însemna că un cuplu cu venituri de 4.000 de RON lunar şi-ar permite, la cursul actual al euro, o rată de 224 de euro, adică o casă de circa 45.000 de euro.

Fiecare trebuie să-şi facă propriile calcule, la modul realist
De ce totuşi o asemenea prudenţă, când banca este dispusă să dea mai mult? Pentru că, atunci când îţi faci nişte planuri pe termen lung, trebuie să te gândeşti şi la eventualitatea apariţiei unor situaţii neprevăzute. Anca Bidian spune că, dincolo de gradele maxime de îndatorare stabilite de fiecare instituţie financiară în parte în funcţie de categoria de risc, portofoliul, strategia, testele de stres şi indicatorii băncii respective, clienţii trebuie să-şi facă propriile calcule de acasă, care sunt de multe ori independente de cele ale băncii. „Cumpărarea unei locuinţe este o decizie foarte importantă, pe care o luăm poate o singură dată în viaţă. Accesarea unui credit ipotecar înseamnă o responsabilitate pe termen lung şi, dincolo de modelele matematice ale unei bănci de stabilire a gradului de îndatorare, trebuie să fie şi o decizie şi analiză personală a capacităţii şi predictibilităţii de plată a creditului în următorii 25-30 de ani”, subliniază reprezentanta Kiwi Finance. În opinia sa, nu există o formulă generală de calcul a unui grad de îndatorare potrivit pentru toată lumea. Asta pentru că fiecare familie îşi cunoaşte cel mai bine situaţia şi îşi poate face cele mai bune planuri de ieşire din situaţii neprevăzute (pierderea locului de muncă, divorţuri, accidente sau alte evenimente mai dramatice).

Adoptă o perspectivă pe termen lung!
În opinia lui Postovanu, în momentul de faţă poate fi observată în rândul românilor o tendinţă de „supraîndatorare” – asta, desigur, în limitele permise de bancă. Deşi nu o califică astfel, Anca Bidian recunoaşte că, în general, clienţii au tendinţa să meargă până la gradele maxime de îndatorare la care se califică. „Cred că nu avem o cultură şi un comportament matur de creditare şi, în opinia mea, este firesc să fie aşa. Avem o istorie foarte scurtă de creditare, care acum abia începe să intre în următorul ciclu. Poate părea paradoxal, însă dificultatea achitării ratelor şi rata de neplată fac parte tot din activitatea de creditare. Noi nu am fost pregătiţi nici măcar în teoria reducerii la absurd pentru ce facem dacă ajungem în această situaţie, clienţi şi bănci în egală măsură”, conchide reprezentanta Kiwi Finance.