Palatul Spiltz (Spitz Palota) de pe strada Mureșenilor nr. 5 a fost ridicat in anul 1912 de catre arhitectul Albert Schuler pentru Albert Spitz. Proprietatea inchiriata este parte din Palatul Spiltz, in suprafata de 440 mp, respectiv partea de pe Strada Muresenilor.
Se inchiriaza etajul 1 si etajul 2, open space, in suprafata totala de 440 mp utili la care se adauga podul cu o suprafata de 330 mp, rezultand un spatiu util total de 770 mp.
Proprietatea necesita investitii la interior, la cerere se pot furniza detalii complete.
Cu o arhitectura unica și cu fațada care se face ușor remarcta este una din cele mai frumoase cladiri din Brașov. Din balcoane și de pe terasa retrasa se vede Piața Sfatului, Biserica Neagra, Cetațuia de pe Straja, Tampa și toata strada Mureșenilor, iar din curtea interioara se vede Turnul Negru. Cladirea mai are o ieșire in spate care da in strada Dupa Ziduri unde sunt celebrele Catacombe.
In anii "20 in aceasta cladire a trait familia Baciu loan și Elisabeta, parinții poetului Ștefan
Baciu, unde a locuit și poetul Ștefan Baciu dupa ce familia a parasit locuința de pe str. Michael Weiss. Au mai locuit deasemenea Doctorul Valeriu Negrila, maiorul Mihailescu, tipograful Boerescu, soții Wilhelm și Emilie Schreiber (co-proprietari ai fabricii, Scherg").
In partea din spate a curții acestei cladiri se afla o locuința stilata, unde a locuit Valeriu Negrila, unul dintre medicii ginecologi apreciați in oraș.
Cladirea avea la strada doua pravalii: ,,,Lischka", mode barbatești și Libraria Cooperativa Enea, Stinghe și Tigoiu, iar in perioada interbelica la etaj a funcționat o sala de balet. La parter a funcționat Banca Comerciala Ungara din Pesta.
Pereții de pe casa scarii au fost acoperiți cu ornamente Art Nouveau, maximul de popularitate al stilului fiind intre anii 1890 - 1910. Un obiectiv major al Art Nouveau-ului a fost de a reduce diferențele dintre artele plastice tradiționale (in special pictura și sculptura) și cele aplicate. A fost cel mai des folosit in amenajari interioare, arte grafice, mobila, sticlarie, textile, ceramica, bijuterii și lucrari metalice.
Etajul 2 are și el o suprafața utila de 220 metri patrați. Compartimentarea este predominant Open Space. Deasemenea lucrarile au fost demarate și la acest nivel. Avem la ferestrele principale 3 balcoane de unde se poate admira frumusețea caramizie a acoperișurilor centrului istoric.
Geamurile, ușile, balustradele și feroneria au fost conservate și recondiționate pentru a pastra caracterul unic al acestei proprietați.
Cladirea este pusa in valoare de celelate proprietați bijuterie ale orașului Brașov:
La intersecția Bulevardului Ferdinand (bd. Eroilor azi) cu Șirul Inului (str. Mureșenilor azi), pe locul vechii Porți a Vamii (peste drum de Rectorat), se afla primul palat Czell, construit in 1901 (e cunoscut ca locul unde a fost "Groapa cu bere", la subsolul fostului restaurant "Ursu" - proprietar a fost Nicolae Catanoiu, tatal poetului Nicholas Catanoy, stabilit in Germania). Palatul are doua etaje, turnuri și basoreliefuri cu ingeri și sori. I se spunea chiar "Palatul Soarelui". Azi, cladirea e destinata locuințelor și spațiilor comerciale. Practic, frații Czell nu au ridicat aceste palate pentru a locui in ele, ci pentru a le inchiria celor cu dare de mana, ca locuințe sau ca spații de lucru sau comerciale. Al doilea palat Czell construit este astazi sediul Bancii Naționale Brașov.
Al treilea palat Czell, ceva mai modest, se afla pe str. Mureșenilor, a doua cladire dupa Biserica Romano-Catolica - e ușor de recunoscut dupa ornamentele dantelate.
La nr. 7 se afla cladirea care adapostea hotelul Europa, nu cel mai luxos, dar apreciat de negustorii care veneau la targ pe Poarta Vamii - cladirea va fi transformata in cinematograful Corso (numit dupa 1950, Popular). Tot inainte de naționalizare, la nr. 8 era deschisa Casa de moda "Samuel" (pentru femei, in special), iar la nr. 9 era croitoria pentru domni a lui Aron Zsigmond. La capatul strazii Mureșenilor (spre Livada Poștei) se afla un edificiu fastuos, construit intre 1881-1884, in stil neorenascentist, dupa proiectul arhitectului Peter Bartesch - inițial a fost Palatul Institutului General de Pensii, acum e sediul Rectoratului Universitații "Transilvania". In perioada interbelica ființa la parter elegantul restaurant cu terasa "Transilvania" al carui proprietar era Moise Popa. La etaj a funcționat Prefectura.
Casa memoriala Gheorghe Dima, pe Șirul Gheorghe Dima nr. 3, inaugurata in anul 1960 in fosta locuința a lui Gheorghe Dima (28 septembrie 1847 - 4 iunie 1925) s-a nascut in Șcheii Brașovului și a murit la Cluj; a fost compozitor, dirijor și pedagog roman.
Pentru detalii suplimentare și vizionare va rugam sa ne contactați!
Comision intermediere 50% din prima luna de chirie.