Palatul Spiltz (Spitz Palota) de pe strada Mureșenilor nr. 5 a fost ridicat în anul 1912 de către arhitectul Albert Schuler pentru Albert Spitz. Proprietatea închiriată este parte din Palatul Spiltz, în suprafață de 440 mp, respectiv partea de pe Strada Muresenilor.
Se inchiriază etajul 1 și etajul 2, open space, in suprafață totală de 440 mp utili la care se adaugă podul cu o suprafață de 330 mp, rezultând un spatiu util total de 770 mp.
Proprietatea necesită investiții la interior, la cerere se pot furniza detalii complete.
Cu o arhitectură unică și cu fațada care se face ușor remarctă este una din cele mai frumoase clădiri din Brașov. Din balcoane și de pe terasa retrasă se vede Piața Sfatului, Biserica Neagră, Cetățuia de pe Strajă, Tâmpa și toată strada Mureșenilor, iar din curtea interioară se vede Turnul Negru. Clădirea mai are o ieșire în spate care dă în stradă După Ziduri unde sunt celebrele Catacombe.
În anii "20 în această clădire a trăit familia Baciu loan și Elisabeta, parinții poetului Ștefan
Baciu, unde a locuit și poetul Ștefan Baciu după ce familia a părăsit locuința de pe str. Michael Weiss. Au mai locuit deasemenea Doctorul Valeriu Negrilă, maiorul Mihăilescu, tipograful Boerescu, soții Wilhelm și Emilie Schreiber (co-proprietari ai fabricii, Scherg").
În partea din spate a curții acestei clădiri se află o locuință stilată, unde a locuit Valeriu Negrilă, unul dintre medicii ginecologi apreciați în oraș.
Clădirea avea la stradă două pravălii: ,,,Lischka", mode bărbătești și Librăria Cooperativa Enea, Stinghe și Tigoiu, iar în perioada interbelică la etaj a funcționat o sala de balet. La parter a funcționat Banca Comercială Ungară din Pesta.
Pereții de pe casa scării au fost acoperiți cu ornamente Art Nouveau, maximul de popularitate al stilului fiind între anii 1890 - 1910. Un obiectiv major al Art Nouveau-ului a fost de a reduce diferențele dintre artele plastice tradiționale (în special pictură și sculptură) și cele aplicate. A fost cel mai des folosit în amenajări interioare, arte grafice, mobilă, sticlărie, textile, ceramică, bijuterii și lucrări metalice.
Etajul 2 are și el o suprafață utilă de 220 metri pătrați. Compartimentarea este predominant Open Space. Deasemenea lucrările au fost demarate și la acest nivel. Avem la ferestrele principale 3 balcoane de unde se poate admira frumusețea cărămizie a acoperișurilor centrului istoric.
Geamurile, ușile, balustradele și feroneria au fost conservate și recondiționate pentru a păstra caracterul unic al acestei proprietăți.
Clădirea este pusă în valoare de celelate proprietăți bijuterie ale orașului Brașov:
La intersecția Bulevardului Ferdinand (bd. Eroilor azi) cu Șirul Inului (str. Mureșenilor azi), pe locul vechii Porți a Vămii (peste drum de Rectorat), se află primul palat Czell, construit în 1901 (e cunoscut că locul unde a fost "Groapa cu bere", la subsolul fostului restaurant "Ursu" - proprietar a fost Nicolae Cătănoiu, tatăl poetului Nicholas Catanoy, stabilit în Germania). Palatul are două etaje, turnuri și basoreliefuri cu îngeri și sori. I se spunea chiar "Palatul Soarelui". Azi, clădirea e destinată locuințelor și spațiilor comerciale. Practic, frații Czell nu au ridicat aceste palate pentru a locui în ele, ci pentru a le închiria celor cu dare de mână, ca locuințe sau ca spații de lucru sau comerciale. Al doilea palat Czell construit este astăzi sediul Băncii Naționale Brașov.
Al treilea palat Czell, ceva mai modest, se află pe str. Mureșenilor, a doua clădire după Biserica Romano-Catolică - e ușor de recunoscut după ornamentele dantelate.
La nr. 7 se află clădirea care adăpostea hotelul Europa, nu cel mai luxos, dar apreciat de negustorii care veneau la târg pe Poarta Vămii - clădirea vă fi transformată în cinematograful Corso (numit după 1950, Popular). Tot înainte de naționalizare, la nr. 8 era deschisă Casa de modă "Samuel" (pentru femei, în special), iar la nr. 9 era croitoria pentru domni a lui Aron Zsigmond. La capătul străzii Mureșenilor (spre Livada Poștei) se află un edificiu fastuos, construit între 1881-1884, în stil neorenascentist, după proiectul arhitectului Peter Bartesch - inițial a fost Palatul Institutului General de Pensii, acum e sediul Rectoratului Universității "Transilvania". În perioada interbelică ființa la parter elegantul restaurant cu terasă "Transilvania" al cărui proprietar era Moise Popa. La etaj a funcționat Prefectura.
Casa memorială Gheorghe Dima, pe Șirul Gheorghe Dima nr. 3, inaugurată în anul 1960 în fosta locuință a lui Gheorghe Dima (28 septembrie 1847 - 4 iunie 1925) s-a născut în Șcheii Brașovului și a murit la Cluj; a fost compozitor, dirijor și pedagog român.
Pentru detalii suplimentare și vizionare vă rugăm să ne contactați!
Comision intermediere 50% din prima lună de chirie.