/

Vara aduce chirii mai mici

Punctual, diferenţele de preţ ating şi 11% faţă de acum trei luni. În Capitală, cele mai ieftine chirii se situează în jurul valorii de 150 de euro/lună. www.imobiliare.ro prezintă, pe baza anunţurilor înscrise în portal, o analiză referitoare la situaţia chiriilor în marile centre universitare din ţară în luna iulie, perioadă care coincide cu eliberarea multor […]

Punctual, diferenţele de preţ ating şi 11% faţă de acum trei luni. În Capitală, cele mai ieftine chirii se situează în jurul valorii de 150 de euro/lună.

www.imobiliare.ro prezintă, pe baza anunţurilor înscrise în portal, o analiză referitoare la situaţia chiriilor în marile centre universitare din ţară în luna iulie, perioadă care coincide cu eliberarea multor apartamente în urma intrării studenţilor în vacanţă. Punctual, diferenţele de preţ ating şi 11% faţă de acum trei luni, cea mai mare scădere fiind întâlnită în cazul apartamentelor cu două camere din Iaşi. În Capitală, cele mai ieftine chirii se situează în jurul valorii de 150 de euro/lună, în timp ce la Timişoara, în această perioadă, preţul chiriilor la garsoniere poate coborî până la 100 euro/lună. În Cluj-Napoca, preţurile pentru închirierea unei garsoniere pornesc de la 120 euro/lună.


Creşteri de preţ pe segmentul chiriilor pot apărea, totuşi, în ultima decadă a lunii august şi în septembrie, când cererea revine. “În marile centre universitare din ţară, Bucureşti, Timişoara, Iaşi sau Cluj-Napoca, de două ori pe an, la finalul anului universitar şi la începutul acestuia, studenţii au capacitatea de a schimba focusul pe piaţa rezidenţială, dinspre vânzări spre închirieri: în prima fază prin creşterea considerabilă a numărului ofertelor, determinată de eliberarea apartamentelor pe perioada verii, iar mai apoi prin revenirea cererii. Preţurile sunt afectate în consecinţă, scad cu câteva procente în iulie, pentru a creşte în septembrie”, explică Adrian Erimescu, director general www.imobiliare.ro

Bucureşti: Chirii de la 150 de euro

În Capitală scăderile de preţ sunt mai mici decât în celelalte centre universitare din ţară. Pe de-o parte, apartamentele închiriate de studenţi nu au o pondere la fel de mare ca în Timişoara sau Cluj-Napoca, pe de altă parte, aceştia nu se grăbesc să elibereze apartamentele la începutul vacanţei, mulţi rămânând în oraş pentru joburi de vară. Totuşi, în această perioadă pot fi găsite oferte foarte bune. Astfel, chiria unei garsoniere în zone precum Drumul Taberei sau Titan porneşte de la 150 de euro/lună. În cazul unui apartament cu două camere, chiria lunară porneşte de la 200 de euro/lună în Titan sau Berceni. Studenţii pot alege apartamente cu trei camere pentru preţuri care pornesc de la 250-280 de euro/lună în aproape orice mare cartier din Capitală.

Cluj-Napoca: Creştere generoasă a numărului de oferte de închiriere

Cluj-Napoca este oraşul cu cea mai vizibilă creştere a numărului de oferte de închiriere. În prezent, pe piaţă există cu 21% mai multe garsoniere de închiriat, cu 14% mai multe apartamente cu două camere şi cu 63% mai multe oferte care vizează închirierea apartamentelor cu trei camere, faţă de perioada de început a anului. În ceea ce priveşte preţurile, chiria lunară pentru o garsonieră porneşte de la 120 de euro în Floreşti sau Dâmbul Rotund. În această perioadă, chiriile practicate pentru apartamentele cu două camere pornesc de la 150-180 euro/lună în Mănăştur sau Floreşti, iar cele pentru apartamentele cu trei camere de la 250-280 euro/lună, în Zorilor, Gheorgheni, dar şi în Mărăşti şi Mănăştur.

Timişoara: Preţuri cu 4,5% mai mici

Şi în Timişoara proprietarii şi-au redus pretenţiile în această perioadă cu până la 4,5%. Astfel, în zona Complexului Studenţesc, preţul cerut pentru închirierea unei garsoniere mobilate, în stare bună, porneşte de la 100 de euro/lună în această perioadă. În acelaşi timp, pentru un apartament cu două camere, preţul chiriei porneşte de la 170-180 de euro/lună în Lipovei, Dacia sau la Centrul Bancar, iar pentru un apartament cu trei camere de la 250 de euro/lună în majoritatea zonelor din oraş.

Vrei să scapi de grija facturilor la utilităţi? Cât te costă să-ţi transformi casa într-una „verde”

O locuinţă dotată cu sisteme independente de procurare a apei şi de producere a energiei electrice şi termice necesare generează o economie de 2.800 de lei pe an. La modul teoretic cel puţin, toată lumea şi-ar dori să protejeze mediul înconjurător. Majoritatea proprietarilor sau potenţialilor cumpărători de locuinţe trăiesc însă cu impresia că o unitate […]

O locuinţă dotată cu sisteme independente de procurare a apei şi de producere a energiei electrice şi termice necesare generează o economie de 2.800 de lei pe an.

La modul teoretic cel puţin, toată lumea şi-ar dori să protejeze mediul înconjurător. Majoritatea proprietarilor sau potenţialilor cumpărători de locuinţe trăiesc însă cu impresia că o unitate locativă alimentată cu energie „verde” ar fi cu mult mai scumpă decât una obişnuită – fapt pentru care cel mai adesea nici măcar nu explorează o astfel de posibilitate. Această discrepanţă majoră la capitolul preţ nu este însă neapărat valabilă. Impact Developer & Contractor şi Destiny Wheel (companie de consultanţă specializată în amenajări, intermedieri şi construcţii imobiliare) a lansat astăzi un prototip de locuinţă „activă” pe piaţa locală: o casă model, cu o suprafaţă de 36 de metri pătraţi, dotată cu sisteme proprii de procurare a apei, canalizare şi producere a energiei electrice şi termice. Acest concept este potrivit acelora care doresc să îşi construiască locuinţe în zone în care, din diverse motive, nu există acces la utilităţile publice sau pentru cei care vor să scape de stresul plăţii facturilor lunare la utilităţi. Prin adoptarea acestui model, o casă ar putea fi amplasată „în câmp”, la orice distanţă de oraş, şi ar dispune de apă, energie electrică şi termică din surse proprii.

Cheltuieli comparabile cu cele de conectare la utilităţile clasice
Potrivit calculelor celor două companii, costurile pentru instalarea unui astfel de sistem integrat s-ar ridica la aproximativ 18.400 de euro, pentru o locuinţă cu o suprafaţă de 120 de metri pătraţi. Acest preţ include: alimentarea cu apă potabilă, printr-un puţ forat la o adâncime de 60 de metri; realizarea unui sistem propriu de canalizare conectat la o mini-staţie de epurare; instalarea de panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice; o centrală termică ce foloseşte drept combustibil peleţii. Dacă un client ar apela la programul Casa Verde şi ar reuşi să obţină o subvenţie pentru fiecare dintre sistemele alternative utilizate în cadrul acestui sistem, acesta ar putea beneficia de o reducere maximă de circa 2.500 de euro, ceea ce ar reduce costul investiţiei necesare într-un astfel de sistem de „casă inteligentă” la circa 16.000 de euro. Spre comparaţie, costul total de racordare a unei locuinţe similare la utilităţile publice stradale – disponibile la o distanţă de 500 de metri – ar fi de circa 16.500 de euro.

Deşi valoarea investiţiei este comparabilă în cele două cazuri, aplicarea conceptului de „locuinţă activă” generează importante avantaje financiare pentru clientul final. Astfel, pentru aceeaşi casă cu o suprafaţă de 120 de metri pătraţi, ar putea fi realizată o economie anuală de 2.800 de lei prin excluderea facturilor la utilităţi din bugetul consumatorului.

Teren cu până la 50% mai ieftin
Acest concept de casă „verde” poate fi avantajos financiar şi dintr-un alt punct de vedere: cel al costurilor pentru achiziţia terenului. Prin faptul că o locuinţă dotată cu un astfel de sistem ar fi complet independentă de furnizorii de utilităţi, aceasta ar putea fi localizată într-o zonă din afara oraşului, unde terenurile sunt mai ieftine, dat fiind faptul că nu au acces la utilităţi. Un astfel de teren ar putea costa cu până la 50% mai puţin faţă de unul care ar avea acces la reţelele de apă, electricitate, gaze şi canal.

Spre exemplu, un lot fără acces la utilităţi ar putea fi achiziţionat, în medie, cu circa 392 euro pe metru pătrat în Capitală, faţă de un preţ de 750 de euro pe metru pătrat pentru o proprietate cu beneficiază de acest avantaj. În sectorul 6, diferenţa de preţ dintre cele două tipuri de terenuri ar fi de 97 de euro pe metru pătrat, ceea ce ar aduce o economie de de 29.000 de euro la un lot de 300 de metri pătraţi. În inelul întâi al Bucureştiului (localităţi situate la o distanţă de maximum 15 km faţă de limita Capitalei), diferenţa de preţ se ridică la circa 35 de euro pe metru pătrat, ceea ce ar genera o economie de 10.500 de euro la o parcelă de 300 de metri pătraţi.

ERA Shopping Park Oradea are patru noi chiriaşi

Mallul din cadrul complexului de retail este programat pentru deschidere în toamna acestui an. Omilos Group, compania dezvoltatoare a centrului comercial ERA Shopping Park din Oradea a anunţat semnarea unor acorduri de închiriere cu patru noi retaileri locali. Astfel, un magazin de marochinărie şi încălţăminte Gentil a fost inaugurat săptămâna trecută, în vreme ce un […]

Mallul din cadrul complexului de retail este programat pentru deschidere în toamna acestui an.

Omilos Group, compania dezvoltatoare a centrului comercial ERA Shopping Park din Oradea a anunţat semnarea unor acorduri de închiriere cu patru noi retaileri locali. Astfel, un magazin de marochinărie şi încălţăminte Gentil a fost inaugurat săptămâna trecută, în vreme ce un magazin Totem, unul cu brandul Fashion Store, precum şi un restaurant cu specific unguresc urmează să fie deschise până la finele lunii august. „Le urăm bun venit celor patru care se alătură unui număr de 13 retaileri locali care au ales ERA Shopping Park în 2011. Procesul de închiriere a spaţiilor din ERA Shopping Park avansează semnificativ şi suntem în discuţii cu o serie de antreprenori locali şi chiriaşi internaţionali”, subliniază Graham Kilbane, CEO Omilos Group.

Investiţie de 80 milioane de euro
Complexul ERA Shopping Park urmează să fie finalizat la sfârşitul anului viitor, moment în care va dispune de spaţii comerciale cu o suprafaţă totală de 62.500 metri pătraţi. Compania dezvoltatoare îşi propune ca până la acel moment să investească aproximativ 80 de milioane de euro în proiectul de retail. Incluzând peste 70 de magazine, ERA Mall este programat pentru deschidere în toamna acestui an. Proiectul mai cuprinde o galerie comercială de 7.500 metri pătraţi închiriabili, ce include peste 40 de magazine, un hipermarket Carrefour (15.100 metri pătraţi), un magazin Bricostore DIY (9.592 metri pătraţi) şi un Altex Megastore (3.192 metri pătraţi). Acestor chiriaşi li se vor adăuga în perioada următoare Mobexpert (un magazin de 8.000 metri pătraţi) şi un Cinema City (3.000 metri pătraţi).

Preţurile terenurilor, la nivelul din 2004-2005. Unde găseşti cele mai ieftine şi cele mai scumpe loturi în Bucureşti

Zonele centrale sunt cele cu cel mai mare potenţial speculativ, diferenţa între ofertele mai multor vânzători ajungând şi la 6.000 de euro pe metru pătrat. După mai bine de trei ani de scăderi, terenurile – din Capitală şi nu numai – au devenit o „marfă” imobiliară mult mai accesibilă. Potrivit unui raport de piaţă realizat […]

Zonele centrale sunt cele cu cel mai mare potenţial speculativ, diferenţa între ofertele mai multor vânzători ajungând şi la 6.000 de euro pe metru pătrat.

După mai bine de trei ani de scăderi, terenurile – din Capitală şi nu numai – au devenit o „marfă” imobiliară mult mai accesibilă. Potrivit unui raport de piaţă realizat de compania de consultanţă Colliers România, preţurile pentru acest gen de proprietăţi s-au menţinut relativ stabile în prima jumătate a acestui an, situându-se în acest moment la nivelul anilor 2004-2005.

O analiză realizată recent de Impact Developer & Contractor arată că preţul mediu cu care se vinde metrul pătrat de teren construibil în Bucureşti, indiferent de suprafaţa acestuia, este de 750 de euro pe metru pătrat. Topul celor mai scumpe cinci cartiere bucureştene arată astfel: zona Victoriei, cu 3.478 euro pe metru pătrat, Primăverii, cu 3.164 de euro pe metru pătrat, Aviatorilor, cu 2.919 euro pe metru pătrat, Dorobanţi, cu 2.595 euro pe metru pătrat, şi Piaţa Romană, cu 2.033 euro pe metru pătrat.

Pe de altă parte, cele mai ieftine terenuri pot fi găsite în cartierele Vitan Bârzeşti (cu un preţ mediu pe metru pătrat de 83 de euro), Ferentari (100 euro pe metru pătrat), Şoseaua Alexandriei (108 euro pe metru pătrat) şi Ghencea şi Pantelimon (ambele cu 162 euro pe metru pătrat).

Stagnare per ansamblu, scăderi pe alocuri
Consultanţii Colliers sunt de părere că în cele mai căutate zone din Capitală (centru, Aviaţiei, Floreasca, Barbu Văcărescu), dar şi în anumite sub-zone (Drumul Taberei, Progresului, Pantelimon, Berceni), preţurile au atins deja pragul minim. Pe de altă parte însă, scăderea continuă în zonele periferice. „Terenurile aflate în zone cu acces dificil sau care nu beneficiază de infrastructură dezvoltată vor suferi în continuare scăderi de preţuri”, subliniază Sînziana Oprea, asociat în cadrul departamentului de terenuri al Colliers International.

Interesant este că, în ciuda ieftinirilor masive înregistrate în ultimii ani, în anumite zone există încă discrepanţe mari între aşteptările vânzătorilor şi ofertele făcute de cumpărători. Un exemplu în acest sens este zona Piaţa Victoriei, unde preţurile cerute variază între 1.500 de euro pe metru pătrat şi 8.000 de euro pe metru pătrat, în funcţie de vizibilitate, formă, caracteristicile planului urbanistic zonal. Potrivit analizei Impact, topul zonelor cu un ridicat potenţial speculativ la terenuri este completat de Unirii (cu o diferenţă de 2.750 euro pe metru pătrat între cel mai scump şi cel mai ieftin teren scos la vânzare), Dorobanţi (cu 2.200 euro pe metru pătrat), Piaţa Romană (cu 2.000 euro pe metru pătrat) şi Aviatorilor (cu 1.800 euro pe metru pătrat).

Tot mai multe oferte de vânzare
Potrivit raportului Colliers, intensificarea numărului de tranzacţii ce a avut loc anul trecut a determinat tot mai mulţi proprietari să-şi scoată la terenurile la vânzare în primul semestru din 2011. „Investitorii care nu erau presaţi să vândă sunt acum încrezători că pot obţine preţul dorit pentru proprietăţile foarte bune”, notează specialiştii Colliers. În ciuda diversificării cererii însă, doar anumite terenuri au atras atenţia investitorilor – în special cele cu destinaţie de retail sau pentru dezvoltări de birouri. În ţară, achiziţiile pentru dezvoltările de retail au fost cele mai frecvente, hypermarket-urile, discounterii si magazinele de bricolaj fiind cei mai activi cumpărători de terenuri. În Capitală, se menţine un interes ridicat pentru proprietăţile potrivit pentru dezvoltări de birouri, dar dezvoltatorii sunt selectivi şi iau în vizor doar zonele cu o localizare foarte bună.
Reprezentanţii Colliers sunt de părere că al doilea semestru al acestui an ar putea aduce o intensificare a activităţii de tranzacţionare, în contextul în care mai multe tranzacţii începute în 2010 s-ar putea finaliza. „Cererea ar putea să crească, susţinută de perspectivele bune de creştere economică, care au readus România şi în special Bucureştiul pe agenda investitorilor. În contextul unei oferte în creştere, preţurile terenurilor nu vor evolua semnificativ pe termen scurt şi mediu”, se arată în raportul citat.

În T2, volumul investiţiilor pe piaţa locală a scăzut cu aproape 90%

Specialiştii DTZ Echinox estimează că tranzacţiile imobiliare vor ajunge la un total de aproximativ 500 milioane de euro până la finele lui 2011. După vârful tranzacţiilor atins în primele trei luni ale acestui an, trimestrul al doilea a adus piaţa imobiliară la un nivel sensibil mai scăzut. Potrivit datelor companiei de consultanţă DTZ Echinox, în […]

Specialiştii DTZ Echinox estimează că tranzacţiile imobiliare vor ajunge la un total de aproximativ 500 milioane de euro până la finele lui 2011.

După vârful tranzacţiilor atins în primele trei luni ale acestui an, trimestrul al doilea a adus piaţa imobiliară la un nivel sensibil mai scăzut. Potrivit datelor companiei de consultanţă DTZ Echinox, în perioada aprilie-iunie 2011 au avut loc achiziţii în valoare de aproximativ 23,5 milioane de euro, pe segmentul rezidenţial şi de birouri. Acest volum reprezintă o scădere de 87% comparativ cu perioada ianuarie-martie, când au fost încheiate deal-uri cu o valoare cumulată de 200 milioane de euro. Chiar şi cu rezultatele mai scăzute din trimestrul al doilea, datele disponibile pe primul semestru indică o creştere de 14% faţă de volumul de investiţii înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe tot parcursul lui 2010 pe piaţa imobiliară locală au avut loc achiziţii în valoare de 293 milioane de euro. „Conform estimărilor DTZ, volumele de investiţii în România ar putea să depăşească 500 milioane de euro până la sfârşitul anului. Prevedem o îmbunătăţire constantă pe piaţă de-a lungul celei de-a două jumătăţi a anului 2011, cu activitate în principal de la investitorii care au deja proprietăţi în România. Nu ne aşteptăm să vedem volume semnificative de capital nou intrând pe piaţa locală până în 2012”, subliniază Bogdan Sergentu, şeful departamentului de consultanţă şi evaluări din cadrul DTZ Echinox.

Şapte trimestre de creştere în Europa
La nivel european, volumul investiţiilor imobiliare în proprietăţi comerciale (retail, office, industrial) a cunoscut o creştere de 14% în al doilea trimestru al anului, ajungând la o valoare de 25,4 miliarde de euro. Volumul mediu al investiţiilor din ultimele patru trimestre este de 27,1 miliarde de euro, comparativ cu media de 20,7 miliarde de euro înregistrată pe acelaşi interval de referinţă, cu un an în urmă. Potrivit DTZ, acesta este al şaptelea trimestru consecutiv cu o creştere constantă pe piaţa investiţiilor imobiliare, fapt ce subliniază o majorare sustenabilă în activitate.

Casa din lemn, o variantă mai ieftină decât cea tradiţională? Vezi cât costă

Majoritatea celor care optează pentru o astfel de locuinţă au la dispoziţie un buget mediu de aproximativ 30.000 de euro. Deşi sunt mult mai reticenţi decât occidentalii faţă de ideea de a locui într-o casă de lemn, perioada de recesiune i-a făcut pe români mai deschişi la nou. Preţul mai redus de construcţie a dictat […]

Majoritatea celor care optează pentru o astfel de locuinţă au la dispoziţie un buget mediu de aproximativ 30.000 de euro.

Deşi sunt mult mai reticenţi decât occidentalii faţă de ideea de a locui într-o casă de lemn, perioada de recesiune i-a făcut pe români mai deschişi la nou. Preţul mai redus de construcţie a dictat schimbarea. Liviu Iconaru, director de producţie în cadrul firmei Maria House, spune că începutul crizei a fost un moment favorabil pentru companiile de profil, pentru că oamenii au început să se îndrepte către soluţii mai ieftine de construcţie. Dacă înainte de recesiune majoritatea celor care alegeau o construcţie din lemn voiau o casă de vacanţă, între timp, ponderea celor care vor o reşedinţă permanentă a crescut considerabil. Românii sunt conştienţi acum că există şi alternative de construcţie, explică Iconaru.

360 de euro pe metru pătrat, la cheie
Cât ar costa construcţia unei case din lemn, la cheie? Firma Maria House practică în această perioadă un preţ de 360 de euro pe metru pătrat construit (fără TVA). Asta ar însemna că o locuinţă cu o suprafaţă construită de 100 de metri pătraţi şi una utilă de aproximativ 80 de metri pătraţi s-ar ridica la un preţ de 36.000 de euro. Potrivit lui Iconaru, acest preţ este relativ similar cu cel din 2010 – asta neluând în calcul anumite promoţii practicate de firmă în anumite perioade ale anului.

Un preţ asemănător este practicat şi de firma Balcan House. Ştefan Lipciuc, directorul general al acesteia, spune că o casă din lemn predată la cheie poate ajunge la 400 de euro pe metrul pătrat, comparativ cu un preţ mediu de circa 180 de euro pe metru pătrat, cât ar costa construcţia la roşu. Lipciuc precizează însă că, pentru o casă din lemn este greu de stabilit un preţ exact pe metru pătrat, pentru că se lucrează pe fiecare proiect în parte, iar costurile diferă în funcţie de cerinţele specifice ale fiecărui beneficiar: grosimea pereţilor, grosimea izolării, tipul finisajelor etc.

Preţul nu e singurul avantaj
Majoritatea românilor care apelează la varianta construcţiei unei case din lemn mizează în primul rând pe preţul mai scăzut. Astfel, cei care solicită o astfel de lucrare dispun de un buget de aproximativ 30.000 de euro, potrivit lui Iconaru. În condiţiile în care de cele mai multe ori beneficiarii nu sunt dispuşi să facă rabat de la suprafaţa locuinţei pentru a se încadra în acest buget, firma pe care o reprezintă vine adesea cu soluţii alternative, cum ar fi predarea locuinţei neterminate, astfel încât cumpărătorii să-şi poată monta singuri finisajele. Pe lângă factorul preţ, o casă din lemn are şi alte avantaje importante comparativ cu o construcţie tradiţională: un comportament mai bun în caz de cutremur (fiind o construcţie mult mai flexibilă), un confort termic sporit, precum şi perioada redusă de construcţie (una-două luni).

Reduceri de 15% în trei ani de recesiune
Este necesar de precizat că, deşi o casă din lemn poate fi adesea o variantă mai ieftină decât o construcţie tradiţională, diferenţa de preţ dintre cele două tipuri de construcţii s-a diminuat mult în ultimii trei ani. Astfel, dacă din 2008 încoace costurile de construcţie pentru o casă din lemn la cheie au scăzut cu aproximativ 15%, pentru o locuinţă tradiţională declinul a fost de 50-60%. Aşa se explică faptul că, în unele cazuri, costurile pentru ridicarea unei case din lemn pot fi similare cu cele necesare pentru o casă din BCA sau cărămidă.

Mai multe despre construcţia unei case tradiţionale la cheie poţi citi aici.

Ambery Hall deschide un centru de conferinţe în Swan Office&Technology Park

Este pentru prima dată când un organizator de evenimente închiriază un spaţiu într-o clădire de birouri. Compania de conszultanţă Colliers International România a anunţat închirierea unui spaţiu de 500 de metri pătraţi în proiectul Swan Office&Technology Park din zona Pipera. Noul chiriaş este compania Ambery Hall, ce se ocupă cu organizarea de evenimente corporate şi […]

Este pentru prima dată când un organizator de evenimente închiriază un spaţiu într-o clădire de birouri.

Compania de conszultanţă Colliers International România a anunţat închirierea unui spaţiu de 500 de metri pătraţi în proiectul Swan Office&Technology Park din zona Pipera. Noul chiriaş este compania Ambery Hall, ce se ocupă cu organizarea de evenimente corporate şi private. Aceasta va opera în spaţiul contractat un centru de conferinţe şi evenimente private. “Decizia este unică şi arată o tendinţă nouă pe piaţa de închirieri de spaţii de birouri. Swan dispune de o flexibilitate foarte mare în amenajarea spaţiilor de birouri, ceea ce a ajutat operatorul în alegerea unei clădiri de birouri pentru a deschide o nouă sală de evenimente”, subliniază reprezentanţii Colliers International.

Swan Office&Technology Park dispune de o suprafaţă de peste 29.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale şi de birouri. Proiectul a fost dezvoltat de Chayton Capital LLP, în urma unei investiţii de peste 50 milioane de euro. Complexul a primit recent distincţia “Clădirea Verde a Anului” din partea Consiliului Român pentru Clădiri Verzi. De închirierea proiectului sunt companiile de consultanţă Colliers International şi Jones Lang LaSalle.

Hoteluri şi pensiuni: 45.000 de euro, cel mai mic preţ, 15 milioane de euro, cel mai mare. Unde le găseşti

Faţă de luna ianuarie, numărul ofertelor de vânzare de astfel de proprietăţi a scăzut masiv, cu aproximativ 70%. Piaţa autohtonă de proprietăţi turistice este departe de a fi una omogenă. La vânzare pot fi găsite astfel atât pensiuni ce costă mai puţin decât un apartament cu două camere în Bucureşti, cât şi hoteluri de milioane […]

Faţă de luna ianuarie, numărul ofertelor de vânzare de astfel de proprietăţi a scăzut masiv, cu aproximativ 70%.

Piaţa autohtonă de proprietăţi turistice este departe de a fi una omogenă. La vânzare pot fi găsite astfel atât pensiuni ce costă mai puţin decât un apartament cu două camere în Bucureşti, cât şi hoteluri de milioane de euro. Potrivit datelor www.imobiliare.ro, cea mai ieftină astfel de ofertă aflată la vânzare este o pensiune cu opt camere din masivul Retezat, situată la 9 kilometri de Cabana Pietrele, în judeţul Hunedoara. Preţul cerut pentru aceasta este de 45.000 de euro. Imobilul a fost construit în 2007, este din lemn, are două corpuri cu intrare separată, fiecare parte cu patru încăperi, două la parter şi două la mansardă, scară interioară şi grup sanitar. Proprietatea are o suprafaţă de 112 metri pătraţi, la care se adaugă un teren de 1.400 metri pătraţi.

Hotel de patru stele în centrul Oradei
Pe de altă parte, cea mai scumpă astfel de proprietate listată pe www.imobiliare.ro are un preţ cerut de 15 milioane de euro. Este vorba de un hotel de patru stele situat în centrul oraşului Oradea şi desfăşurat pe cinci nivele (S+P+2E+M). Acesta a fost construit în 2009 şi dispune de 37 de camere şi două apartamente, având o capacitate maximă de cazare pentru 78 de persoane. Printre facilităţile acestuia se numără trei săli de conferinţă utilate (cu o capacitate maximă de 100 de locuri), un restaurant cu 120 de locuri, bar şi cramă, centru Spa (masaj, fitness, saună, solar, jacuzzi, piscină), precum şi parcare subterană proprie.

Braşov, judeţul cu cele mai multe oferte de vânzare
Potrivit datelor www.imobiliare.ro, numărul ofertelor de hoteluri şi pensiuni aflate la vânzare pe litoral şi în zonele de munte a scăzut cu 70% la jumătatea anului, în plin sezon estival, comparativ cu luna ianuarie. Astfel, dacă în prima lună a anului în zonele turistice din România existau 255 de hoteluri şi pensiuni scoase la vânzare prin intermediul portalului, în prezent, numărul anunţurilor pe acest segment este de doar 70. Această evoluţie arată o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei de pe această piaţă comparativ cu anul trecut. Astfel, în aceeaşi perioadă din 2010 datele www.imobiliare.ro arătau o creştere cu 60% a anunţurilor de vânzare de proprietăţi turistice faţă de începutul anului.
În această perioadă a anului, cele mai multe astfel de oferte sunt în Braşov (19,5%), apoi în Constanţa (14,3%), Cluj (10,4%), Hunedoara (9,1%), Prahova, dar şi Timiş (ambele cu 7,8%).

Preţurile a 18,2% dintre proprietăţile aflate la vânzare nu depăşesc 200.000 de euro, în vreme ce 26% din anunţuri se înscriu în intervalul cuprins între 200.000 şi 500.000 de euro. Pe de altă parte, 27,3% dintre oferte au un preţ de afişare cuprins între 500.000 şi un milion de euro, în vreme ce unităţile pentru care se solicită un preţ cuprins între unul şi două milioane de euro reprezintă 19,5% din totalul ofertei. Nu în ultimul rând, 9% dintre ofertele de hoteluri afişează preţuri mai mari de două milioane de euro.

Cine se va ocupa de administrarea singurului proiect comercial în construcţie din Capitală

The Colosseum este promovat a deveni cel mai mare mall din Europa, nu doar din România. Compania de consultanţă Jones Lang LaSalle a fost desemnată să asigure serviciile de property management pentru parcul de retail Colosseum, dezvoltat de către Nova Imobiliare. Potrivit reprezentanţilor companiei, acesta este singurul proiect comercial aflat momentan în construcţie în Capitală. […]

The Colosseum este promovat a deveni cel mai mare mall din Europa, nu doar din România.

Compania de consultanţă Jones Lang LaSalle a fost desemnată să asigure serviciile de property management pentru parcul de retail Colosseum, dezvoltat de către Nova Imobiliare. Potrivit reprezentanţilor companiei, acesta este singurul proiect comercial aflat momentan în construcţie în Capitală. Cu o suprafaţă închiriabilă de 53.000 de metri pătraţi, parcul de retail reprezintă doar prima fază de dezvoltare a proiectului Colloseum, situat pe Şoseaua Chitila din Capitală. Construcţia acestei etape a început în septembrie 2010, iar finalizarea este programată pentrus sfârşitul acestui an. Investiţia necesară pentru prima fază se ridică la aproximativ 42 milioane de euro. Printre chiriaşii spaţiilor comerciale ce vor fi livrate în acest an se numără un hypermarket Carrefour, primul magazin din România al lanţului de bricolaj Leroy Merlin, precum şi un magazin Altex.

Per total, proiectul comercial The Colosseum se va întinde pe un teren de circa 62 de hectare şi va oferi spre închiriere aproximativ 190.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale. Din această suprafaţă, aproximativ 137.000 de metri pătraţi vor face parte din mallul propriu-zis (foto), a cărui construcţie este planificată să înceapă în primăvara anului viitor. Dezvoltarea acestuia va necesita o investiţie de aproximativ 300 milioane de euro, potrivit estimărilor oficiale. Reprezentanţii Nova Imobiliare estimează că, la finalizarea sa, The Colosseum va fi cel mai mare centru comercial din Europa, nu doar din România.

Dinu Patriciu deschide 4 noi magazine MACRO, cu 2 milioane de euro. Vezi unde

Prima unitate va fi inaugurată vinerea aceasta. Celelalte trei vor deveni operaţionale până la sfârşitul lunii iulie. Grupul Mercadia Holland BV, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, a anunţat deschiderea a patru magazine MACRO până la sfârşitul lunii iulie. Unităţile vor fi situate în patru oraşe ale ţării – Constanţa, Craiova, Bran şi Brăila […]

Prima unitate va fi inaugurată vinerea aceasta. Celelalte trei vor deveni operaţionale până la sfârşitul lunii iulie.

Grupul Mercadia Holland BV, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, a anunţat deschiderea a patru magazine MACRO până la sfârşitul lunii iulie. Unităţile vor fi situate în patru oraşe ale ţării – Constanţa, Craiova, Bran şi Brăila -, iar valoarea cumulată a investiţiei în acestea se ridică la două milioane de euro. După expansiunea brandului MIC.RO, primul magazin din lanţul MACRO a fost deschis în luna mai a acestui an, la Braşov. Primul pe lista deschiderilor planificate pentru această lună este magazinul din Constanţa, ce îşi va primi clienţii începând de vineri, 22 iulie. Cele patru magazine vor dispune de spaţii comerciale cu suprafeţe cuprinse între 386 de metri pătraţi (MACRO Craiova) şi 932 de metri pătraţi (MACRO Bran). Fiecare unitate va avea o echipă formată din aproximativ 30 de persoane.

Grupul Mercadia Holland BV deţine reţelele MIC.RO, MACRO şi miniMax Discount, Bet Café Arena, BioGood, restaurantele Heritage şi Madame Pogany’s din Bucureşti. Investiţiile totale ale grupului au depăşit valoarea de 90 milioane de euro, potrivit reprezentanţilor săi oficiali.

Regres masiv pe piaţa de retail: livrările de spaţii comerciale, înapoi la nivelul din 2003

În primul semestru din 2011 nu a fost inaugurat niciun centru comercial important. Totuşi, câteva astfel de deschideri sunt planificate pentru restul anului. Efectele perioadei de recesiune asupra activităţii de construcţie se văd din plin la o simplă privire aruncată evoluţiei pieţei autohtone de retail în acest an. Potrivit unui raport de piaţă realizat de […]

În primul semestru din 2011 nu a fost inaugurat niciun centru comercial important. Totuşi, câteva astfel de deschideri sunt planificate pentru restul anului.

Efectele perioadei de recesiune asupra activităţii de construcţie se văd din plin la o simplă privire aruncată evoluţiei pieţei autohtone de retail în acest an. Potrivit unui raport de piaţă realizat de compania de consultanţă CB Richard Ellis (CBRE), livrările de spaţii comerciale moderne s-au ridicat în prima jumătate a anului la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani. Astfel, în primele şase luni din 2011 a fost predată la nivel naţional o suprafaţă cumulată de doar 37.000 de metri pătraţi. Spre comparaţie, în perioada similară a anului 2003 au fost înregistrate livrări de 28.000 de metri pătraţi. Printre deschiderile din primul semestru nu se numără niciun centru comercial important, ci doar extinderi sau proiecte de mici dimensiuni. Dintre acestea, doar Estrada Shopping Gallery, ancorată de Decathlon, a fost deschisă în Bucureşti. Printre spaţiile finalizate se mai numără Family Center Giurgiu, extinderea zonei de distracţii din European Retail Park Brăila şi parcul comercial din Drobeta Turnu Severin, ancorat de Cora. În prezent, stocul naţional de spaţii comerciale moderne a ajuns la 2.230.000 de metri pătraţi, potrivit datelor CBRE.

Peste 360.000 de metri pătraţi ar trebui să fie finalizaţi în 2012-2013
O evoluţie mai bună a pieţei de retail este previzionată pentru a doua parte a acestui an. Astfel, în următoarele şase luni ar trebui să fie livrată o suprafaţă totală de 110.000 de metri pătraţi. Deschiderile planificate pentru 2011 sunt: Maritimo Shopping Center Constanţa, extinderea Băneasa Shopping City din Bucureşti, European Retail Park Botoşani şi Galleria Arad.

În ciuda nivelului scăzut de livrări în comparaţie cu anii trecuţi, reprezentanţii CBRE precizează că volumul de construcţii noi se află în creştere. Astfel, dintr-un total de peste 1.680.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale aflate în diverse stadii de planificare, 22% se află deja în construcţie – comparativ cu o pondere de 17% la sfârşitul lui 2010. Cei aproximativ 367.000 de metri pătraţi aflaţi momentan în dezvoltare ar trebui să fie finalizaţi în perioada 2012-2013. Astfel, în decursul următorilor doi ani, stocul naţional ar trebui să crească la circa 2,6 milioane de metri pătraţi, ceea ce ar reprezenta o proporţie de 120 metri pătraţi la 1.000 de locuitori.

Retailerii internaţionali menţin chiriile prime la cote ridicate
Chiar dacă oferta de spaţii comerciale nu creşte în acelaşi ritm alert din anii trecuţi, comercianţii internaţionali continuă să fie atraşi de perspectivele de creştere economică a României. “După expansiunea puternică a H&M începând din martie 2011 (şase magazine deschise până în prezent şi încă şase deschideri planificate), au apărut mărci noi în acest semestru: List Fashion, Wienerwald, Petit Bateau, Toy Watch, Oliviers & Co, ce vor fi urmati de Subway, Leroy Merlin şi Toy & Joy”, subliniază consultanţii CBRE.

În mod firesc, cea mai mare parte a retailerilor internaţionali preferă centrele comerciale dominante, în detrimentul proiectelor mici. Ca urmare, în primul semestru chiria practicată în centrele comerciale prime a înregistrat o creştere uşoară (ajungând la aproximativ 50 de euro pe metru pătrat pe lună), în vreme ce, pentru spaţiile secundare, chiria de bază s-a stabilizat şi s-a transformat chiar într-o valoare procentuală din încasările retailerilor.

România, pe lista ţărilor europene cu cele mai mari creşteri în construcţii în luna mai

Acest segment economic îşi revine mai repede comparativ cu alte ţări europene. Dacă în 2010 şi începutul lui 2011 România s-a numărat printre ţările membre ale Uniunii Europene cu cele mai mari scăderi ale activităţii din sectorul construcţiilor, al doilea trimestru al acestui an a adus semne clare de schimbare. Potrivit datelor Eurostat, în luna […]

Acest segment economic îşi revine mai repede comparativ cu alte ţări europene.

Dacă în 2010 şi începutul lui 2011 România s-a numărat printre ţările membre ale Uniunii Europene cu cele mai mari scăderi ale activităţii din sectorul construcţiilor, al doilea trimestru al acestui an a adus semne clare de schimbare. Potrivit datelor Eurostat, în luna mai 2011 ţara noastră s-a situat pe locul al treilea în ceea ce priveşte creşterea volumului de lucrări de construcţii (ca serie ajustată sezonier), cu un avans de 2,9%. Pe primele locuri la acest capitol se situează Ungaria, cu un avans de 6,5%, şi Polonia, cu un plus de 3,7%. La polul opus, în perioada menţionată cele mai mari scăderi ale volumului de lucrări de construcţii au avut loc în Slovenia (9,8%), Olanda (2,3%) şi Slovacia (1,3%). Pe plan regional, în mai faţă de aprilie, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 1,1% în zona euro şi cu 0,9% la nivelul întregii Uniuni.

Comparativ cu luna mai a anului precedent, activitatea de profil a scăzut cu 1,9% în zona euro şi cu 1% în statele membre UE. Cele mai mari scăderi la 12 luni au fost înregistrate în Slovenia (30,1%), Spania (17,3%) şi Bulgaria (16,5%). Pe de altă parte, cele mai mari creşteri au avut loc în Polonia (24,7%), Suedia (11,2%) şi Germania (8%).

Lindab Group şi-a dublat profitul în S1 2011

Avansul înregistrat de companie a fost susţinut de activitatea de construcţii din sectorul non-rezidenţial. În prima jumătate a anului 2011, profitul grupului Lindab s-a dublat comparativ cu intervalul similar din 2010, ajungând la valoarea de 14,3 milioane de euro. În aceeaşi perioadă, vânzările companiei s-au majorat cu 6%, până la 350,3 milioane de euro. Reprezentanţii […]

Avansul înregistrat de companie a fost susţinut de activitatea de construcţii din sectorul non-rezidenţial.

În prima jumătate a anului 2011, profitul grupului Lindab s-a dublat comparativ cu intervalul similar din 2010, ajungând la valoarea de 14,3 milioane de euro. În aceeaşi perioadă, vânzările companiei s-au majorat cu 6%, până la 350,3 milioane de euro. Reprezentanţii companiei spun că avansul înregistrat în primul semestru al acestui an se datorează în primul rând activităţii susţinute din pieţele nordice, precum şi evoluţiei vânzărilor în cadrul diviziei de hale metalice, în special în Europa Centrală şi de Est şi Comunitatea Statelor Independente. „Luând în considerare creşterea apreciabilă pe primele şase luni ale anului, ţinta noastră de evoluţie de 8% pe 2011 pare din ce în ce mai realistă. Totuşi, cererea reală, încă nemanifestată, rămâne incertă, în special în contextul actualei crize Euro, care a dus la o atitudine reţinută în investiţii”, subliniază David Brodetsky, preşedinte şi CEO Lindab. Creşterea a fost susţinută în special de sectorul construcţiilor non-rezidenţiale, în vreme ce segmentul rezidenţial a rămas la un nivel scăzut. Brodetsky estimează că cel dintâi segment va resimţi o revenire din ce în ce mai puternică în 2012 şi 2013.

Activitatea companiei pe piaţa locală se află în consens cu rezultatele acesteia la nivel internaţional. „Lindab România a avut o evoluţie bună pe toate cele trei divizii în prima jumătate a lui 2011. Un interes sporit s-a manifestat pe segmentul Buildings (divizia de hale metalice, n.red.), atât pe proiectele în derulare, cât şi în ceea ce priveşte comenzile noi din primele luni ale anului”, explică Andrei Sulyok (foto), director general Lindab România.

LC Waikiki închiriază 1.100 mp în Militari Shopping Bucureşti

Retailerul turc de îmbrăcăminte va deschide în spaţiul contractat cel de-al şaptelea magazin din ţară. Proprietarii parculului de retail Militari Shopping din Bucureşti au anunţat ocuparea unui spaţiu de 1.100 de metri pătraţi, în format big-box, unui nou chiriaş: retailerul turc de îmbrăcăminte LC Waikiki. Investiţia acestuia în amenajarea celui de-al şaptelea magazin din ţara […]

Retailerul turc de îmbrăcăminte va deschide în spaţiul contractat cel de-al şaptelea magazin din ţară.

Proprietarii parculului de retail Militari Shopping din Bucureşti au anunţat ocuparea unui spaţiu de 1.100 de metri pătraţi, în format big-box, unui nou chiriaş: retailerul turc de îmbrăcăminte LC Waikiki. Investiţia acestuia în amenajarea celui de-al şaptelea magazin din ţara noastră se ridică la un milion de euro. “LC Waikiki se alătură brandurilor de renume deja existente aici: Decathlon, C&A, Hervis, NewYorker, Deichmann, Humanic, Takko Fashion, Kiabi, Auchan, Media Galaxy, Jysk şi mulţi alţii“, subliniază Cristina Dumitrache, asociat în cadrul Cushman & Wakefield, compania de consultanţă care a intermediat încheierea tranzacţiei. Cele şase magazine din România ale LC Waikiki sunt localizate astfel: două în AFI Palace Cotroceni (LC Waikiki şi X – Side) şi câte unul în Unirea Shopping Center Bucureşti, Atrium Center Arad, City Park Constanţa şi Gold Plaza Baia Mare.

Centrul comercial Militari Shopping a fost lansat în anul 2009, fiind dezvoltat pe un teren de peste 200.000 de metri pătraţi. Proiectul de retail dispune de spaţii comerciale cu o suprafaţă totală de 53.100 metri pătraţi, precum şi de 2.500 de locuri de parcare.

Schimbare de macaz pe piaţa industrială: spaţii noi ar putea fi livrate abia în prima parte din 2012

Deşi stocul logistic din Capitală ar fi trebuit să crească cu aproximativ 10% în acest an, până acum a fost finalizată doar o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi. Creşterea redusă a activităţii de pe piaţa spaţiilor industriale face ca dezvoltarea de noi proiecte să rămână în stand-by pentru anul în curs, contrar aşteptărilor jucătorilor […]

Deşi stocul logistic din Capitală ar fi trebuit să crească cu aproximativ 10% în acest an, până acum a fost finalizată doar o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi.

Creşterea redusă a activităţii de pe piaţa spaţiilor industriale face ca dezvoltarea de noi proiecte să rămână în stand-by pentru anul în curs, contrar aşteptărilor jucătorilor din această piaţă. Cu doar câteva luni în urmă, un raport de piaţă al companiei de consultanţă Jones Lang Lasalle (JLL) estima că pe parcursul lui 2011 ar trebui livrate în Capitală spaţii logistice cu o suprafaţă cumulată de 100.000-150.000 de metri pătraţi, potrivit anunţurilor dezvoltatorilor. Cel mai recent studiu de piaţă realizat de Colliers International contrazice însă aceste estimări optimiste. „Pe fondul preînchirierilor scăzute, am putea vedea livrări de spaţii noi abia în prima jumătate a anului 2012”, subliniază autorii raportului. În acest context, volumul de spaţii finalizate în decursul lui 2011 ar rămâne la nivelul celor 10.000 de metri pătraţi predaţi în primul trimestru al anului în cadrul proiectului A1 Business Park. Datele Colliers arată că, de la această creştere uşoară a stocului industrial bucureştean, acesta a rămas constant, la nivelul de 917.000 de metri pătraţi – dat fiind că în al doilea trimestru al anului nu au avut loc livrări de spaţii noi.

Mai multe închirieri
În ciuda acestor estimări nu tocmai pozitive în ceea ce priveşte evoluţia ofertei pe piaţa de profil, situaţia arată cu totul altfel în ceea ce priveşte cererea. Astfel, datele Colliers arată că, în al doilea trimestru din 2011 volumul tranzacţiilor de închiriere pe piaţa industrială s-a ridicat la 48.100 de metri pătraţi (din care aproximativ 17.000 de metri pătraţi au făcut obiectul unor relocări şi renegocieri de contracte). Deşi acest nivel este similar cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, el este totuşi semnificativ mai ridicat comparativ cu primul trimestru al acestui an, când au fost închiriaţi 20.000 de metri pătraţi.

În contextul acestui volum crescut de tranzacţii, rata de neocupare a spaţiilor industriale din Capitală a scăzut uşor în ultimul trimestru, ajungând la 13,2%, faţă de 14,5% în primele trei luni ale anului. Potrivit datelor Colliers, acesta este cel mai scăzut nivel atins în ultimele 18 luni, fapt la care a contribuit şi lipsa livrărilor de clădiri industriale noi. Pentru trimestrul următor, reprezentanţii companiei estimează o uşoară creştere a volumului de tranzacţii, date fiind câteva negocieri aflate în curs de finalizare.

Chirii stabile
În ceea ce priveşte nivelul chiriilor, acestea se menţin la un nivel relativ stabil. Chiria medie pentru Bucureşti se ridică la aproximativ 4,2 euro pe metru pătrat pe lună, cu variaţii în funcţie de mărimea suprafeţelor închiriate. Astfel, pentru spaţiile mai mici de 3.000 de metri pătraţi proprietarii au cele mai mari tarife, de 4-4,5 euro pe metru pătrat pe lună. Pentru suprafeţele cuprinse între 3.000 şi 10.000 de metri pătraţi, chiriile variază între 3,75 şi 4,2 euro pe metru pătrat pe lună. Cele mai mici preţuri, de 3,5-4 euro pe metru pătrat pe lună sunt practicate pentru spaţiile mai mari de 10.000 de metri pătraţi.

AFI Europe a început construcţia primei clădiri de birouri de lângă mallul din Cotroceni

Reprezentanţii dezvoltatorului poartă deja negocieri pentru ocuparea a aproape o treime din suprafaţa închiriabilă. Investitorul imobiliar AFI Europe a anunţat începerea lucrărilor de construcţie la prima clădire din cadrul proiectului de birouri AFI Business Park Cotroceni, de lângă centrul comercial AFI Palace Cotroceni. Finalizarea imobilului este programată pentru vara anului viitor. Acesta va avea o […]

Reprezentanţii dezvoltatorului poartă deja negocieri pentru ocuparea a aproape o treime din suprafaţa închiriabilă.

Investitorul imobiliar AFI Europe a anunţat începerea lucrărilor de construcţie la prima clădire din cadrul proiectului de birouri AFI Business Park Cotroceni, de lângă centrul comercial AFI Palace Cotroceni. Finalizarea imobilului este programată pentru vara anului viitor. Acesta va avea o suprafaţă construită de aproximativ 14.000 de metri pătraţi (dintre care 11.000 de metri pătraţi închiriabili), distribuită pe 10 etaje. “În prezent sunt derulate negocieri cu mai mulţi parteneri comerciali pentru contractarea unei suprafeţe totale de circa 3.000 metri pătraţi. Companiile care s-au arătat interesate de noi până acum activează în domeniul financiar şi al asigurărilor, software, IT şi telecomunicaţii”, subliniază reprezentanţii AFI Europe România. Dezvoltatorul a numit compania de consultanţă The Advisers/Knight Frank ca agent exclusiv responsabil de închirierea spaţiilor de birouri aflate în cea dintâi clădire din cadrul complexului de birouri.

AFI Business 1 este cea dintâi din cinci clădiri de birouri de clasă A ce vor face parte din proiectul office ataşat mallului AFI Palace Cotroceni. Suprafaţa totală închiriabilă a celor cinci clădiri se va ridica la 70.000 de metri pătraţi. Complexul de birouri va dispune de 173 de locuri de parcare subterane pentru angajaţi, în vreme ce vizitatorii vor putea apela la cele 2.500 de locuri de parcare aferente centrului comercial.

Cine spune că românii nu-s ecologişti? După o lună şi jumătate, cererile pentru Casa Verde depăşesc fondurile alocate

Solicitările din 2011 se ridică la o valoare de finanţare de peste 26 milioane de euro. Deşi a demarat cu aproximativ o lună şi jumătate în urmă, la data de 1 iunie, programul Casa Verde a atras din plin atenţia românilor interesaţi de instalarea unor sisteme de încălzire pe bază de energie regenerabilă. Potrivit datelor […]

Solicitările din 2011 se ridică la o valoare de finanţare de peste 26 milioane de euro.

Deşi a demarat cu aproximativ o lună şi jumătate în urmă, la data de 1 iunie, programul Casa Verde a atras din plin atenţia românilor interesaţi de instalarea unor sisteme de încălzire pe bază de energie regenerabilă. Potrivit datelor transmise către www.imobiliare.ro de către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), până la data de 8 ulie a acestui an au fost depuse la agenţiile judeţene de protecţia mediului, 18.987 de dosare de finanţare prin intermediul programul iniţiat de către stat. Toate aceste solicitări au o valoare cumulată de finanţare de 113.912.668 de lei, adică aproximativ 26.628.797 de euro. Această sumă depăşeşte cu puţin fondurile totale alocate pentru acest program pe parcursul anului 2011 – 100.000.000 de lei, respectiv circa 23.376.000 de euro. Potrivit datelor AFM, judeţele care au depus până acum cele mai multe solicitări sunt Harghita (cu 1.529 de dosare), Bihor (1.130 de cereri), Dolj (957 de solicitări), Braşov (830 de cereri) şi Giurgiu (818 cereri).

6 milioane de euro, suma încasată deja de beneficiarii din 2010
Volumul de solicitări depuse până acum pentru programul Casa Verde îl depăşeşte deja pe cel de anul trecut. Astfel, în 2010 au fost depuse 18.363 dosare de finanţare, cu o valoare cumulată de aproximativ 110.691.869 lei (respectiv 25.875.886 de euro). Potrivit lui Gheorghe Popescu, preşedintele AFM, 13.998 dintre aceste dosare au fost aprobate şi se află în diverse stadii de realizare, în vreme ce alte 2.266 de solicitări se află încă în curs de analiză. Dintre dosarele aprobate anul trecut, 5.035 de beneficiari au depus deja cereri de tragere a subvenţiei, 4.133 dintre acestea fiind deja decontate. Valoarea fondurilor transmise deja către beneficiari se ridică la 24.799.141 lei (aproximativ 5.797.000 de euro).

Ce subvenţie poţi primi şi cine se încadrează în program?
Prin programul Casa Verde se finanţează următoarele instalaţii pentru încălzire care utilizează energie regenerabilă (ce pot înlocui sau completa sistemele clasice): panouri solare, pompe de căldură (exclusiv aparate de aer condiţionat) şi centrale termice pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere şi silvice. Fondul pentru Mediu acordă o subvenţie de până la 6.000 de lei pentru instalarea panourilor solare, în vreme ce suma maximă se ridică la 8.000 de lei pentru pompele de căldură şi, respectiv, la 6.000 de lei pentru pentru instalarea centralelor termice pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă sau orice fel de reziduuri.

Pentru a se încadra în condiţiile programului, orice solicitant trebuie să îndeplinească toate condiţiile de mai jos:
– să fie persoană fizică şi să aibă domiciliul pe teritoriul României;
– să fie proprietar sau coproprietar al imobilului în care se implementează proiectul; imobilul trebuie să nu facă obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică;
– solicitantul trebuie să nu aibă obligaţii restante la bugetul de stat, bugete locale, conform legislaţiei naţionale în vigoare;
– în activitatea desfăşurată anterior începerii proiectului trebuie să nu fi încălcat dispoziţiile legale privind protecţia mediului şi trebuie să nu sponsorizeze activităţi cu efect negativ asupra mediului.
Nu este eligibil solicitantul care deţine în proprietate un imobil format din teren cu una sau mai multe construcţii, dintre care unele părţi sunt comune, iar restul sunt proprietăţi individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă şi câte o carte funciară individuală pentru mai mult de două unităţi individuale, apartamente – locuinţe, aflate în proprietate exclusivă, care poate fi reprezentată de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie, după caz.

Apartamente în centrul Bucureştiului, la preţ de cartiere. Ce poţi cumpăra cu 60.000-70.000 de euro

Cea mai mare cerere pe acest segment vine din partea investitorilor, fie ei români sau străini. Dacă te afli în căutarea unei locuinţe şi dispui de un buget fix pentru o achiziţie, cel mai probabil este că, atunci când auzi de zone precum Universitate, Romană, Victoriei sau Unirii, baţi politicos în retragere. Te gândeşti că […]

Cea mai mare cerere pe acest segment vine din partea investitorilor, fie ei români sau străini.

Dacă te afli în căutarea unei locuinţe şi dispui de un buget fix pentru o achiziţie, cel mai probabil este că, atunci când auzi de zone precum Universitate, Romană, Victoriei sau Unirii, baţi politicos în retragere. Te gândeşti că preţurile din centrul oraşului depăşesc cu mult bugetul tău. Adevărat şi fals totodată. Potrivit datelor www.imobiliare.ro, în centrul Capitalei pot fi găsite şi câteva oferte de apartamente cu preţuri comparabile cu cele din cartierele oraşului.

Preţuri mai mici cu 40-50% faţă de boom
Gloria Rusu, directorul agenţiei Imoart Event, spune că un apartament cu două camere în centru poate fi găsit acum la un preţ de circa 60.000 de euro. Înainte de criză, o astfel de proprietate se vindea cu 100.000-120.000 de euro. În momentul de faţă, există interes pentru astfel de oportunităţi în centrul Capitalei, în special din partea investitorilor – străini sau şi români. Tranzacţiile se încheie greu însă, spune Rusu, din cauza inflexibilităţii în negociere a ambelor părţi – pe de o parte, investitorii sunt foarte atenţi pe ce dau banii şi nu vor să depăşească pragul de 60.000 de euro, iar, pe de altă parte, proprietarii nu se grăbesc să vândă.

Cel mai mare dezavantaj al apartamentelor mai ieftine din centrul Capitalei este reprezentat de vechimea imobilelor. Gloria Rusu spune că cele mai multe bănci nu acordă credite pentru imobile construite înainte de cutremurul din 1977, dat fiind că ele pot fi cu greu asigurate. Acesta este motivul pentru care cei mai mulţi cumpărători caută locuinţe construite în anii 1980. „În centru numeri pe degete blocurile construite după 1980”, spune ea. În cazurile în care astfel de imobile pot fi totuşi găsite, preţul unui apartament cu două camere (cu o suprafaţă ce depăşeşte arareori 50 de metri pătraţi) este de minimum 80.000 de euro.

Soluţia ar fi alegerea unei locuinţe ce face parte dintr-un imobil mai vechi, din anii 1940-1950, care nu este inclus însă pe lista de imobile cu risc seismic. Acestea au şi preţurile cele mai rezonabile.

Blocuri mai vechi, dar fără risc seismic
Un apartament cu două camere, situat pe Bulevardul Nicolae Bălcescu (zona Piaţa Universităţii), poate fi achiziţionat cu 58.000 de euro. Locuinţa este amplasată la etajul întâi al unui imobil cu opt nivele construit în anul 1968 şi are o suprafaţă utilă de aproximativ 58 de metri pătraţi. Aceasta este dotată cu parchet, gresie, faianţă, ferestre termopan şi uşă metalică. Blocul nu este inclus pe lista imobilelor cu risc seismic.

Un apartament cu două camere, localizat la intersecţia dintre Bulevardul Nicolae Bălcescu şi Strada Maria Rosetti (tot zona Piaţa Universităţii). Preţul cerut de proprietar este de 65.000 de euro, pentru o suprafaţă utilă de 49 de metri pătraţi. Blocul în care este amplasat apartamentul are cinci etaje şi a fost construit în anul 1950, însă nu prezintă risc seismic. Locuinţa este dotată cu parchet, gresie, faianţă, uşă metalică.

Un apartament cu două camere cu o suprafaţă utilă de 56 de metri pătraţi, situat la primul etaj al unui bloc cu două nivele construit înainte de anul 1940, costă 68.000 de euro. Imobilul situat în zona Piaţa Amzei nu are probleme de structură. Apartamentul se vinde mobilat şi utilat complet şi are inclus în preţ un loc de parcare şi un teren de 20 de metri pătraţi în curtea interioară a imobilului. Printre dotări se numără parchet, gresie, faianţă, uşă metalică.

Cu 70.000 de euro poate fi cumpărat un apartament cu trei camere pe Bulevardul Corneliu Coposu (zona Unirii). Locuinţa are o suprafaţă utilă de 80 de metri pătraţi şi este amplasat la etajul cinci din şase al unui imobil construit în anul 1945.

Bucureştiul, pe locul 51 în topul celor mai scumpe parcări

Cele mai mari bugete lunare pentru un loc de parcare pot fi găsite în cartierele londoneze de business. Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă Colliers International, Bucureştiul se situează pe locul 51 în clasamentul celor mai scumpe locuri de parcare din regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa). Astfel, cheltuielile lunare pentru un […]

Cele mai mari bugete lunare pentru un loc de parcare pot fi găsite în cartierele londoneze de business.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă Colliers International, Bucureştiul se situează pe locul 51 în clasamentul celor mai scumpe locuri de parcare din regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa). Astfel, cheltuielile lunare pentru un loc de parcare în capitala României se ridică la aproximativ 144 de dolari, acestea numărându-se printre cele mai reduse din regiune. Spre comparaţie, cartierele londoneze City şi West End dispun de cele mai scumpe locuri de parcare, cu un cost mediu lunar ce se situează între 1.083 USD şi 1.014 dolari. Pe următoarele cinci locuri în top se află Zurich (822 de dolari), Roma (744 de dolari), Geneva (705 dolari) şi Oslo (612 dolari). Conform datelor Colliers, Germania, Franta şi Spania sunt ţări în care costul parcării este unul rezonabil pentru vestul Europei, în vreme ce multe ţări din estul continentului au costuri de sub 200 de dolari pe lună. De asemenea, locuri de parcare ieftine pot fi găsite în majoritatea capitalelor din Orientul Mijlociu. “Studiul de anul acesta reflectă revenirea economiilor din ţările respective şi o revigorare a pieţei de închirieri de birouri”, subliniază Ross Moore, economist în cadrul Colliers International.

Bucureştiul şi împrejurimile, „scoase la vânzare” pentru 6,8 miliarde de euro

Terenurile scoase la vânzare în Capitală şi localităţile dimprejurul acesteia se ridică la o valoare considerabilă. Potrivit unui studiu realizat de Impact Developer&Contractor, în momentul de faţă terenurile scoase la vânzare în perimetrul metropolitan al Bucureştiului au o valoare cumulată de aproximativ 6,8 miliarde de euro. Analiza ia în considerare atât intravilanul oraşului, cât şi […]

Terenurile scoase la vânzare în Capitală şi localităţile dimprejurul acesteia se ridică la o valoare considerabilă.

Potrivit unui studiu realizat de Impact Developer&Contractor, în momentul de faţă terenurile scoase la vânzare în perimetrul metropolitan al Bucureştiului au o valoare cumulată de aproximativ 6,8 miliarde de euro. Analiza ia în considerare atât intravilanul oraşului, cât şi o zonă amplă aflată în vecinătatea Bucureştiului, constituită din trei inele definite prin alăturarea ariilor administrative ale diverselor localităţi (comune, sate sau chiar oraşe ce intră în componenţa judeţelor Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa şi Dâmboviţa).

Terenurile scoase la vânzare în intravilanul Capitalei au cea mai mare valoare dintre cele patru sub-zone analizate: 3,344 miliarde de euro. Potrivit datelor Impact, suprafaţa totală a parcelelor disponibile în interiorul oraşului se ridică la 4.458.063 de metri pătraţi, în vreme ce preţul mediu de achiziţie este de 750 de euro pe metru pătrat.

Zona metropolitană: preţuri medii de la 25 la 82 euro/mp
Primul inel din zona metropolitană se întinde până la aproximativ 15 km distanţă de limita administrativă a Bucureştiului, acoperind localităţile Pipera, Tunari, Otopeni, Voluntari, Ştefănesti, Chiajna, Chitila, Mogoşoaia, Dragomireşti Vale, Roşu, Domneşti, Ciorogârla, Bragadiru, Măgurele, Jilava, Vidra, Berceni, Popeşti Leordeni, Glina, Pantelimon şi Dobroeşti. În această zonă se găsesc la vânzare terenuri cu o valoare totală de 2,278 miliarde de euro şi o suprafaţă cumulată de 27.790.000 de metri pătraţi. Preţul mediu de vânzare se ridică la 82 de euro pe metru pătrat.

Cel de-al doilea inel se întinde între 15 şi circa 25 de km faţă de limita administrativă a Bucureştiului şi include localităţile Afumaţi, Dascălu, Moara Vlasiei, Baloteşti, Corbeanca, Buftea, Joiţa, Grădinari, Mihaileşti, Dărăşti Ilfov, Adunaţii Copăceni, 1 Decembrie, Frumuşani, Cernica, Brăneşti, Găneasa şi Săftica. Terenurile scoase la vânzare în această zonă se ridică la 653 milioane de euro şi au o suprafaţă cumulată de 18.682.000 de metri pătraţi. Preţul mediu de vânzare practicat în zonă se ridică la 35 de euro pe metru pătrat.

Al treilea inel al Bucureştiului se întinde aproximativ între 25 şi 45 de km distanţă de limita administrativă a oraşului şi cuprinde localităţile Fundeni, Belciugatele, Sineşti, Petrăchioaia, Grădiştea, Gruiu, Snagov, Tâncăbeşti, Periş, Crevedia, Tărtăşeşti, Bolintin-Vale, Ogrezeni, Ciolpani, Nuci, Călugăreni, Bucşani, Bulbucata, Valea Dragului, Vlad Ţepes, Pasărea, Floreşti-Stoeneşti, Dorobanţu, Malu Spart, Mihai Bravu şi Gostinari. Parcelele disponibile spre achiziţie aici au o valoare totală de 486 metri pătraţi şi o suprafaţă cumulată de 19.476.750 de metri pătraţi. Preţul mediu cerut pentru aceste proprietăţi se ridică la 25 de euro pe metru pătrat.