Apar primele clădiri de locuințe pasive: facturi de 5 euro pe lună!

Investitorii din România acordă o tot mai mare atenție gradului de eficiență energetică a construcțiilor pe care le dezvoltă.

Poate că ai auzit deja vorbindu-se de așa-numitele „obiective 20-20-20” adoptate de Uniunea Europeană în vederea protecției mediului înconjurător. Acestea prevăd ca, până în anul 2020, să se ajungă la o reducere de 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, o creştere cu 20% a utilizării resurselor regenerabile şi o scădere cu 20% a consumului de energie la nivel global. Una dintre directivele ce urmează a intra în vigoare în 2020 este ca toate clădirile noi să aibă pierderi minime de energie, încadrându-se astfel în categoria „construcțiilor pasive”.

Peste 4.300 de apartamente „verzi” în România

Reprezentanții companiei producătoare de materiale de construcții Xella spun că în România interesul pentru clădiri cu un grad crescut de eficiență energetică crește de la an la an, investitorii privați fiind tot mai interesați de materiale de construcții performante din acest punct de vedere. Potrivit datelor centralizate de Romania Green Building Council, în acest moment există la nivel național peste 4.300 de locuinţe în clădiri multifamiliale înscrise în programul Locuinţe Verzi.

Potrivit datelor Xella, Europa Centrală și de Est face pași importanți în domeniul construcțiilor pasive, aici apărând primele blocuri de locuințe cu un consum minim de energie. În astfel de clădiri, facturile lunare la utilități pot ajunge și până la cinci euro (mai puțin de 25 de lei pe lună). Germania este lider la acest capitol, cu un număr record de asemenea proiecte, însă asemenea inițiative au apărut și în Cehia, Slovacia și Ungaria.

Proiecte pasive certificate în ECE

Iată trei exemple recente de blocuri pasive din Europa Centrală și de Est certificate de Passivhaus-Institut (Institutul Caselor Pasive), pentru care au fost folosite la exterior soluții de zidărie YTONG (primul produs certificat de ROGBC pentru construcția de Locuințe Verzi):

Zelene Atrium sau Green Atrium (foto sus) este un proiect din Trnava, Slovacia, conceput de arhitectul Miroslav Marko. Proiectul a fost testat până anul trecut, în luna mai. Clădirea cuprinde 25 de apartamente și este primul bloc de apartamente pasiv din punct de vedere energetic înregistrat în Slovacia.

Ansamblul Hyacint Modřany (foto jos) din Praga, Cehia, a fost livrat în anul 2014 și cuprinde mai multe clădiri cu cinci etaje, a câte 27 de apartamente. Întregul ansamblu a fost gândit pentru a asigura locatarilor un consum minim de energie. Clădirea F, cu o suprafață construită de 1.981 de metri pătrați, se încadrează în categoria construcțiilor pasive ca performanță energetică, primind și o certificare în acest sens.

În Budapesta, Ungaria, inițiativa pentru construcția unui bloc pasiv a venit tocmai din partea autorităților locale, respectiv Biroul Municipal al Districtului 13, care a comandat realizarea unui ansamblu rezidențial cu 100 de apartamente (foto jos). Proiectat de biroul Archikon, complexul este un exemplu de eficiență energetică pentru clădiri multifamiliale de asemenea dimensiuni. Interesant este că ansamblul rezidențial a fost gândit pentru a fi închiriat familiilor cu venituri mai mici, fapt pentru care locatarii de aici beneficiază de costuri anuale cu încălzirea echivalente în moneda noastră de doar 300 de lei (circa 25 de lei pe lună).

În România, singura clădire multifamilială certificată de Passivhaus-Institut drept construcție pasivă este EvoHouse, din Cluj (foto jos). Potrivit Xella, printre exemplele autohtone de proiecte cu un grad ridicat de eficiență energetică (ce beneficiază, prin urmare, de costuri reduse de exploatare) se numără ansamblurile THE PARK Apartments, Nifon Apartments sau Nusco Premio, din București, dar și clădirea Arte by HVA, din Brașov.