Află rapid răspunsul la orice întrebare despre piața imobiliară
Introdu minim 3 caractere
Caută în
12 aug. 2016

Cât de mici sunt, de fapt, casele românilor!

scris de Adriana Lefter in categoria Ştiri imobiliare, Ştirea zilei

Orientarea populației către unități locative mai spațioase este limitată atât de oferta disponibilă, cât și de accesul la finanțare.

Problema locuințelor mici este una acută în țara noastră, după cum o demonstrează statisticile oficiale. Potrivit proiectului Strategiei Naționale a Locuirii, lansat recent în consultare publică, suprafața medie utilă a unei unități locative ajunge la doar 46,9 metri pătrați în România.

Pantelimon

În mod firesc, acest indicator variază semnificativ în funcție de regiune, astfel că cel mai bine stau județele Ilfov, Timiș, Satu Mare și Constanța (unde o unitate casă are între 52 și 66 de metri pătrați), iar la polul opus se situează Brăila, Călărași, Vaslui, Teleorman și Mehedinți (cu o medie de 39-41 de metri pătrați per locuință).

Per ansamblu, suprafața medie a unei unități locative este de (peste) două ori mai mică în țara noastră decât la nivel european. Astfel, în cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene, o casă are 102,3 metri pătrați, cele mai spațioase fiind locuințele din Cipru, cu o medie de 156,4 metri pătrați.

Mai puțin de 20 de metri pătrați de persoană
De remarcat este și faptul că, în comparație cu suprafața medie locuibilă de 34 de metri pătrați pe persoană din Europa, românii beneficiază de doar 20 de metri pătrați. „Deși 20 de metri pătrați s-ar putea să nu pară prea puțin sau nerezonabil în comparație cu cele mai multe țări din lume, este important de observat că suprafața medie locuibilă discutată aici este diferită de suprafața «netă» locuibilă pe persoană. Media de aici este calculată prin împărțirea suprafeței rezidențiale construite totale (inclusiv potențialele clădiri libere) la populație. Deşi rata de vacantare este ridicată, ca în cazul României, suprafața medie «netă» pe persoană este, de fapt, mult mai mică”, se arată în documentul citat.

Potrivit statisticilor oficiale, locuințele din România au, în medie, 2,7 camere, cifra fiind mai mică în mediul urban (2,5 camere) și mai mare în mediul rural (3 camere). Oficialii Executivului observă că fondul de locuințe urbane este caracterizat prin dominanța apartamentelor cu două camere în toate categoriile de venit. Aceștia sunt de părere că absența oricărei creșteri observabile a numărului de camere în rândul populației cu venituri superioare sugerează că familiile care și-ar putea permite să trăiască în locuințe mai mari sunt limitate de produsele financiare pentru locuințe disponibile pe piață.

Cele mai multe locuințe supraaglomerate din UE
Că românii locuiesc în case prea mici comparativ cu standardele europene o arată și faptul că țara noastră se situează pe primul loc în UE din punctul de vedere al ponderii locuințelor supraaglomerate, potrivit datelor Eurostat (Biroul de Statistică al Uniunii Europene). Astfel, la nivelul anului 2014, 52,3% din totalul populației locuia într-o casă prea mică, față de o medie de 16,9% consemnată la nivelul celor 28 de state membre ale UE. Pe locul al doilea în clasament se află Ungaria (cu o pondere de 44,6%), Polonia (44,2%), Bulgaria (43,3%), Croația (42,1%), Letonia (39,8%) și Slovacia (38,6%). Pe de altă parte, statele cu cele mai puține gospodării supraaglomerate sunt Belgia (2%), Cipru (2,2%), Olanda (3,5%), Malta (4%), Spania (5,3%) și Germania (6,6%).

Citește și: Românii și problema locuințelor supraaglomerate: știai că suntem pe primul loc în UE?

La momentul desfășurării Recensământului Populației și Locuințelor din 2011, în România existau un număr de circa 8,7 milioane de locuințe convenționale. (La sfârșitul anului 2015 însă, conform datelor INS, fondul locativ național ajunsese la 8,88 milioane de unități.) De menționat este că aproximativ 35% din locuinţele din România fac parte din clădiri multifamiliale (blocuri de apartamente), 63% sunt case individuale și 2% sunt de alt tip.

Postează-ți părerea

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să te mai intereseze și
Impact: avans de 35% al veniturilor din vânzări în primele nouă luni din 2020. Majorarea plafonului pentru cota redusă de TVA va fi „o gură de oxigen” în marile orașe

Dezvoltatorul a consemnat o creștere a ponderii din vânzări deținute de ansamblul rezidențial premium pe care îl are în construcție în Capitală. Compania autohtonă Impact Developer & Contractor a...

citește mai departe
Achizițiile de imobile, creștere fulminantă în octombrie 2020: plus de peste 40% față de 2019

Dintre județele cu cea mai intensă activitate de tranzacționare, Iașiul și Constanța au consemnat cele mai mari marje de creștere la 12 luni, de peste 100%. A doua lună...

citește mai departe
Oportunități multiple de investiție în cadrul Silver Mountain Resort & SPA: apartamente, clădire multifuncțională și teren pentru viitoare dezvoltări (P)

Construit în anul 2011, complexul este atractiv atât pentru cei care visează la o locuință de vacanță și/sau micii investitori, cât și pentru cei interesați de un business în...

citește mai departe
Primele nouă luni din 2020, un record al ultimilor zece ani în materie de investiții imobiliare. Cum „simt piața” investitorii

Doar în luna august au fost finalizate două tranzacții de mari dimensiuni, cu o valoare cumulată de peste 400 de milioane de euro. În primele nouă luni ale anului...

citește mai departe
Achizițiile de imobile în septembrie 2020: pe plus și față de august, și față de septembrie 2019

Raportat la primele nouă luni ale anului, în București și în județul Ilfov poate fi observată o intensificare a apetitului pentru achiziții, comparativ cu anul precedent. În septembrie 2020,...

citește mai departe