Această piață a recuperat deja, în mare parte, declinul consemnat în timpul recesiunii.
Din 2015 încoace, piața autohtonă este caracterizată de un adevărat paradox: cel mai mare preț mediu solicitat pe piața apartamentelor nu se întâlnește în București, ci într-un alt mare centru regional, anume Cluj-Napoca. Pe parcursul anului trecut, ecartul dintre cele două piețe s-a accentuat considerabil.
Potrivit datelor Analize Imobiliare, capitala Transilvaniei a consemnat în 2017 cea mai mare marjă anuală de creștere a prețului mediu solicitat de vânzători, respectiv 18,9%, până la o valoare de 1.460 de euro pe metru pătrat util. Acest salt poate fi pus pe seama cererii ridicate de locuințe venite din partea investitorilor de pe piața locală și, în mod implicit, a numeroaselor achiziții cu bani gheață derulate de aceștia. În urma acestei evoluții, orașul de pe Someș nu face decât să își consolideze prima poziție în clasamentul național al celor mai mari prețuri (medii) solicitate de către vânzători.
Asta cu atât mai mult cu cât Bucureștiul a consemnat în 2017 cel mai mic avans dintre marile orașe, respectiv 7,7% (până la o medie de 1.250 de euro pe metru pătrat util). Precauția mai accentuată a vânzătorilor bucureșteni poate fi explicată prin faptul că cel mai mare oraș al țării a fost, în trecut, cel mai afectat atât de scumpirile din perioada de boom, cât și de ieftinirile din timpul recesiunii. În celelalte mari centre regionale, prețurile solicitate de către vânzători sunt cu 8,6% (în Iași), cu 9,4% (în Timișoara și Brașov) și, respectiv, cu 11,3% (în Constanța) mai mari decât în ultimul trimestru din 2016.
În ultimul trimestru al anului trecut, ritmul scumpirilor a mai încetinit și în Cluj-Napoca, în consonanță cu situația la nivel național, variația consemnată în această perioadă ajungând la 3,7%. Cartierele cu cele mai semnificative creșteri de preț în perioada menționată, peste media consemnată la nivel de oraș, sunt Plopilor (+7,1%), Zorilor (+5,4%), Florești (+5%), Iris (+4,4%), dar și Mănăștur-Borhanci-Câmpului (+4,3%). În condițiile în care scăderi ale sumei medii solicitate pentru apartamentele disponibile spre vânzare nu au fost observate în niciunul dintre cartierele clujene analizate, zonele cu cele mai scăzute marje de creștere sunt Bună Ziua-Europa-Calea Turzii (cu un plus de 0,7%), Grigorescu (+1%), Someșeni (+1,8%), Baciu (cu 1,9%), dar și Gheorgheni-Andrei Mureșanu (cu un avans trimestrial de 2,9%).
Variațiile consemnate în ultimul sfert al anului trecut nu au produs schimbări majore în clasamentul cartierelor cu cele mai scumpe apartamente din oraș; astfel, cele mai mari prețuri sunt solicitate tot în zona centrală și ultracentrală (1.690 de euro pe metru pătrat util), apoi în Plopilor (1.620 de euro pe metru pătrat util), în Zorilor (1.570 de euro pe metru pătrat util), în Gheorgheni-Andrei Mureșanu (1.540 de euro pe metru pătrat util), dar și în Mărăști-Între Lacuri-Aurel Vlaicu (1.500 de euro pe metru pătrat util). Pe lângă diferențele de preț consemnate de fiecare zonă în parte (ajungând și la 100 de euro pe metru pătrat util), o schimbare în acest clasament este reprezentată de faptul că, spre deosebire de trimestrul anterior, locuințele din zona Zorilor le depășesc acum ca preț pe cele din Gheorgheni-Andrei Mureșanu.
În ceea ce privește oferta de locuințe mai ieftine, în Cluj-Napoca există două zone în care pretențiile vânzătorilor se situează sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util – și, implicit, mult sub media pieței, de 1.460 de euro pe metru pătrat: este vorba despre „cartierul” Florești, unde un apartament poate fi achiziționat cu 830 de euro pe metru pătrat (în creștere cu 5%, de la 790 de euro pe metru pătrat), și Baciu, unde vânzătorii cer 970 de euro pe metru pătrat util (față de 950 de euro pe metru pătrat util în trimestrul al treilea).
