Omul care vrea să ţină în mână tot vestul Bucureştiului

Cel mai mare vânzător de loturi de casă din zonă spune că scopul lui nu este să facă bani din terenuri, ci din dezvoltarea unor orăşele-satelit în apropierea Capitalei.

În plină criză, mulţi dintre cei care au făcut afaceri imobiliare pe tăcute în perioada de boom sunt nevoiţi să iasă la iveală. Printre aceştia se numără şi Mihnea Bălescu. Cu un portofoliu de aproximativ un milion de metri pătraţi în vestul Bucureştiului, acesta se declară cel mai mare proprietar de terenuri din zonă. A început să achiziţioneze loturi arabile în urmă cu 10 ani. După ce comasa parcelele în suprafeţe mari de teren, le trecea în intravilan, făcea proiecte de urbanizare a zonelor respective, le lotiza şi apoi le revindea. Până la jumătatea lui 2008, s-a adresat doar investitorilor. Aceştia cumpărau terenuri en-gros – suprafeţe de la 5.000 la 50.000 de metri pătraţi. Odată cu recesiunea însă, investitorii şi-au stopat achiziţiile, astfel încât Bălescu a fost nevoit să-şi orienteze businessul către consumatorii finali.

Un lot de casă la 100 de milioane de lei vechi
Acum vinde un lot de casă – cu o suprafaţă de la 350 la 500 de metri pătraţi – la preţul de o sută de milioane de lei vechi. (Nu vrea să exprime preţul în euro şi nici măcar în RON pentru că o sută de milioane de lei vechi sună atractiv pentru potenţialii cumpărători, explică el.) Ca modalitate de plată, clienţii trebuie să achite un avans negociabil, după care fiecare plăteşte cât şi când poate, susţine omul de afaceri. Pe lângă terenul în sine, proprietarul oferă şi un proiect de casă gratuit, sprijin în găsirea unei echipe de constructori la preţuri reduse, precum şi eforturi susţinute în dezvoltarea infrastructurii din zonă.

Recunoaşte că, faţă de perioada de boom, cererea la care se raportează acum este cu 20-30 de ori mai mică, însă există. De la începutul acestui an, a vândut cam 20 de loturi pentru casă (mai puţin în perioada de iarnă şi de vară), ceea ce înseamnă o medie de circa 1,5 terenuri pe lună. Speră ca, din toamnă, media la nivelul întregului an să crească la circa trei terenuri pe lună. Pe termen lung, estimează o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei vânzărilor. „Când criza o să treacă, o să fie altceva”, spune el. Apreciază că, la momentul ieşirii din recesiune, va vinde de 3 până la 5 ori mai multe terenuri către end-useri. Bălescu spune că blocajul actual e dat mai degrabă de teamă, pentru că nevoia de terenuri, de case, există. Singura problemă este că oamenii se tem să-şi investească economiile într-o proprietate imobiliată, în contextul în care nu sunt siguri pe locul lor de muncă.

Un mic Dubai în ascensiune?
Pentru cei care se întreabă ce-i iese unui astfel de investitor la o asemenea afacere, mai ales pe timp de criză, există un răspuns. Bălescu spune că, în momentul de faţă, profitul pe care îl obţine la un lot de casă vândut este de 500-1.000 de euro. Foarte puţin, spune el, având în vedere eforturile pe care le depune pentru dezvoltarea zonei, înainte şi după achiziţie.

Omul de afaceri spune însă că adevăratul profit nu vrea să-l scoată din terenuri, ci din administrarea facilităţilor necesare comunităţii nou-create. Acesta dă exemplul Dubaiului, unde cei care voiau să pună bazele unui business au primit terenurile în concesiune, la preţuri de nimic, însă profiturile au venit din afacerile dezvoltate.

De la monopol pe terenuri, la dezvoltator de oraşe
Bălescu spune că, în termen de cinci-zece ani, vrea să-şi crească cota de piaţă şi să devină singurul jucător pe piaţa terenurilor din vestul Capitalei. Vrea să ajungă să dicteze preţurile în zonă şi să se adreseze românilor cu venituri medii sau chiar mici, ca şi acum. „Eu cumpăr ieftin şi vând ieftin”, îşi sintetizează el strategia de marketing.

Pe termen lung, scopul lui este să mute centrul de greutate al Bucureştiului din nord spre vest şi să creeze un grup de comunităţi independente în zonă. Spune că acum are în vizor cinci orăşele-satelit pe care ar vrea să le dezvolte. Mai multe se află în proces de conturare. Vrea ca el să se ocupe de dezvoltarea infrastructurii şi a tuturor facilităţilor necesare unei comunităţi. Bălescu spune că se află deja în discuţii pentru branşarea la reţelele de apă, gaze şi electricitate. „Când au cumpărat loturile de la mine, le-am promis oamenilor că nu-i las cu terenurile în mijlocul câmpului”, subliniază el. De când a început afacerile cu terenuri, acesta a intrat şi în politică pentru a avea poziţia necesară dezvoltării zonei de vest.

În afară de infrastructură, Bălescu are în vedere şi construirea a zeci de afaceri, mai mici sau mai mari. Şi-a păstrat anumite terenuri din cadrul oraşelor-satelit pe care le are în proiect şi intenţionează să le folosească pentru dezvoltarea tuturor businessurilor necesare unei comunităţi: de la magazine, la terenuri de joacă, grădiniţe şi cabinete stomatologice.