Află rapid răspunsul la orice întrebare despre piața imobiliară
Introdu minim 3 caractere
Caută în
26 iul. 2012

Vestigiile „micului Paris”, ameninţate de un proiect inutil de fluidizare a traficului. Vezi cum ar arăta

scris de Adriana Lefter in categoria Ştirea zilei

Construcţia unor pasaje auto pe sub bulevardele Kiseleff, Prezan şi Aviatorilor presupune defrişarea de spaţii verzi, îngustarea şoselei, trotuarelor şi a pistelor de biciclete.

Unul dintre obiectivele aflate pe agenda de lucru a Primăriei Generale a Bucureştiului vizează construirea a trei pasaje auto pe sub bulevardele Kiseleff (foto 1 şi 2), Aviatorilor (foto 3 şi 4) şi Constantin Prezan (foto 5 şi 6). Pe lângă lucrările de realizare a pasajelor propriu-zise, un asemenea proiect presupune şi construcţia a zece rampe de intrare a maşinilor în subteran, cu lungimea de 400 de metri fiecare. Pentru aceasta, în cele trei zone vor trebui defrişate ample spaţii verzi (primul rând de copaci ce străjuieşte şoseaua), vor fi îngustate trotuare şi piste de biciclete, dar şi şoseaua însăşi. Motivaţia oficială din spatele tuturor acestor lucrări este reprezentată de fluidizarea traficului dinspre nordul spre centrul Capitalei.

Valoare istorică nerecunoscută
Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR Bucureşti) se opune însă împotriva punerii în practică a acestui proiect. Cel dintâi argument al arhitecţilor ţine de valoarea istorică a celor trei bulevarde, pe care nu le consideră simple căi de circulaţie, ci artere de importanţă naţională, fiind construite după modelul bulevardelor din marile capitale europene. Ele au fost amenajate în perioada secolului XIX şi în primele decenii ale secolului XX ca axe urbane ce făceau legătura între oraş şi zona verde din nord, urmând o concepţie artistică în care aliniamentului de arbori şi masivului vegetal i se atribuia un rol extrem de important.

Problema este că, în momentul de faţă, cele trei bulevarde sunt considerate doar zonă protejată (iar prevederile legale în astfel de situaţii sunt extrem de vagi) şi nu monumente istorice. Pentru a remedia acest neajuns şi a împiedica construcţia pasajelor, OAR Bucureşti a realizat un amplu studiu pentru a demonstra faptul că cele trei artere se constituie într-un ansamblu istoric de clasa A, de importanţă naţională. Fostul Minister al Culturii şi Patrimoniului Naţional a respins însă clasarea şi a dat astfel „undă verde” construirii celor trei pasaje. În prezent, arhitecţii intenţionează să facă un al doilea apel, de data aceasta către noul ministru al Culturii, Puiu Haşotti, în speranţa că valoarea celor trei bulevarde va fi recunoscută. „Importanţa istorică a acestor zone este dincolo de orice dubiu”, este de părere Ileana Căzan, cercetător senior în cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga.

Circulaţia prin centru ar trebui decongestionată, nu intensificată!
Un al doilea argument al arhitecţilor constă în faptul că zona Aviatorilor-Kiseleff-Prezan nu este atât de aglomerată încât să justifice asemenea lucrări, traficul putând fi fluidizat şi prin alte metode. În Franţa, spre exemplu, pe celebrul bulevard Champs Elysees (după modelul căruia a fost construit şi bulevardul Kiseleff – foto), a fost găsită o soluţie mult mai puţin invazivă de gestionare a traficului din zonă, explică arh. Dan Marin, membru al Comisiei de Urbanism a Capitalei. Este vorba de crearea unor simple parcaje subterane, foarte puţin vizibile la suprafaţă, în construcţia cărora nu a fost afectată vegetaţia, iar imaginea şi valoarea istorică ale zonei s-au păstrat intacte.

În acest context, în opinia lui Mircea Ochinciuc, preşedintele OAR Bucureşti, proiectele pasajelor subterane demonstrează o lipsă de viziune pe termen lung, de aliniere la ceea ce alte capitale europene implementează de ani de zile: fluidizarea traficului prin inele de centură care să faciliteze accesul către toate punctele din centrul oraşului şi care să descurajeze traficul intens prin centrele istorice. „Experienţa a dovedit că încurajarea traficului nu face decât să genereze şi mai mult trafic. Nemaivorbind de faptul că aceste lucrări vor tranforma zona de nord într-un uriaş şantier timp de mai mulţi ani, iar la finalul lucrărilor valoarea imobiliară a proprietăţilor din această zonă va fi profund afectată”, conchide Ochinciuc.

Postează-ți părerea

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să te mai intereseze și
Noi donații în lupta împotriva COVID-19 din partea unor companii din imobiliare și construcții

Fondurile vizează atât achiziția de echipamente de protecție pentru personalul medical din spitale, cât și sprijinirea categoriilor de populație vulnerabile. Săptămâna aceasta, câteva companii din domeniul imobiliarelor și al...

citește mai departe
Pe șantierele din construcții încă se lucrează. De ce poate depinde continuarea activității – dincolo de o decizie a autorităților

În momentul de față, decizia de a întrerupe – sau nu – activitatea se află la latitudinea angajatorilor. În ciuda restricțiilor impuse de autorități pentru limitarea răspândirii COVID-19, o...

citește mai departe
„Se lucrează la foc continuu în construcții” – iar dezvoltatorii vor produse de calitate pentru ansamblurile rezidențiale

Un jucător dintr-o industrie conexă a construcțiilor semnalează un interes ridicat pentru produse din categoria premium pe segmentul rezidențial. Producătorul local de uși, ferestre și parchet Pinum, parte a...

citește mai departe
Construcțiile de locuințe, pe cale să-și ia zborul în 2018?

La fel ca anul trecut, în 2018 au apărut noi și noi anunțuri de „lansare” a unor ansambluri rezidențiale – în Capitală în primul rând, dar și în orașele...

citește mai departe
2018: Piața construcțiilor poate că „duduie”, dar statisticile nu prea o arată. Află de ce!

Deși apetitul pentru construcția de locuințe a devenit mai puternic în ultimii ani – un fapt ce se poate vedea cu ochiul liber în piață și în 2018 –,...

citește mai departe