Pe termen lung, achitarea unui avans cât mai mic la achiziția unei locuințe nu reprezintă un avantaj – chiar dimpotrivă.

În decembrie anul trecut, Ionuț și Mihaela F. au finalizat achiziția primei lor case: un apartament cu trei camere într-un bloc (vechi) din Drumul Taberei. Tranzacția a fost una mai puțin obișnuită comparativ cu masa celor derulate pe acest segment de piață, în sensul că NU a avut loc prin Prima Casă. Pentru a plăti cei 54.000 de euro solicitați de vânzător, aceștia au contractat un credit ipotecar standard (de la ING), în vreme ce 25% din sumă au acoperit-o din propriile economii. Adică 13.500 de euro (la care s-au adăugat, desigur, și costurile notariale).

Interviu cu un cumparator: cum sa te indatorezi cat mai putin pentru o casa

Când Prima Casă nu e singura opțiune

Într-o piață în care principalul resort al popularității programului Prima Casă îl reprezintă tocmai avansul extrem de mic față de celelalte soluții de creditare, a dispune de o asemenea sumă reprezintă o adevărată performanță. Mai ales că alegerea acestei variante nu a venit din constrângere, pe fondul provocărilor generate anul trecut de adoptarea legii dării în plată și de sincopele apărute în funcționarea programului guvernamental. „Ne-am dorit de la început să împrumutăm cât mai puțin de la bancă”, spune Mihaela, adăugând că la Prima Casă nu au apelat pentru că birocrația în acordarea creditului ar fi durat mai mult.

Cum au reușit însă cei doi să achite un sfert din valoarea unei case, în condițiile în care venitul lor cumulat ajunge la puțin peste dublul mediului pe economie (circa 2.200 de RON net)? Răspunsul este simplu: au economisit cât au putut (fără a se lipsi, însă, de cele necesare – mai ales că, din toamna lui 2015, sunt și părinții unui băiețel, pe nume Filip). Au început imediat după ce s-au căsătorit, în vara lui 2013, prin a pune deoparte banii care le-au rămas după nuntă (și luna de miere).

Stai cu părinții? Pune o chirie deoparte!

Un avantaj important, pe care l-au și valorificat din plin, a fost că au avut posibilitatea de a locui cu mama Mihaelei în apartamentul cu trei camere pe care aceasta îl împărțise până atunci doar cu fiica sa. Un „aranjament” pe care l-au privit însă doar ca o soluție temporară, visând ca, la un moment dat, să-și poată cumpăra o casă a lor. Între timp, au decis să trăiască cumpătat, ca și cum ar locui în chirie, punând deoparte (mai mult decât) contravaloarea sumei pe care ar fi avut-o astfel de achitat. (Desigur că, pe lângă asta, au și contribuit în bună măsură la cheltuielile casei).

Timpul a trecut, iar eforturile lor au fost răsplătite. După doar trei ani de căsătorie, au realizat că își pot permite să se mute la casa lor, fără a se îndatora însă până peste cap. Tot pentru a da cât mai puțin la bancă, creditul l-au făcut pe 15 ani. Rata lunară pe care o au de plată, în valoare de circa 1.400 de lei pe lună, este chiar mai mică decât suma pe care s-au obișnuit să o pună deoparte până acum. Și poate că, astfel, vor continua să economisească…

7 răspunsuri la

“INTERVIU cu un cumpărător: cum să te îndatorezi cât mai puțin pentru o casă!”

  • Citeste mai cu atentie:”…venitul lor cumulat ajunge la puțin peste dublul mediului pe economie (circa 2.200 de RON net)” Tradus pe romaneste inseamna 2200×2=4400 lei salariu cumulat (sot+sotie). Acum pricepi ? Platesc rata si mai raman cu 3000 lei. Parca mai merge, nu ?!

  • Stati cuminti; Leftereasca, probabil cu norma si pe la ceva banci, va vinde gogosi.
    Sunt povesti de adormit bunici (copiii n-au cum s-o creada), mai ales ca in goana dupa senzational a adaugat si ca au contribuit la cheltuielile casei; au uitat sa precizeze ca micutul Filip este un “cheltuitor”.
    Alta intrebare?

  • Ceva nu este in regula. Pai daca dai 1400 din 2200, ramai cu 800. Cum poate trai o fam. de 3 persoane cu acesti bani? In perioada de criza am fost intr-o situatie similara, tot 3 membrii in fam. Din 2550 dadeam la banca 1350, ramanand cu 1200, dar pur si simplu nu imi ajungeau. Asta in conditiile in care cumparam doar strictul necesar si ce era mai ieftin. Imi amintesc, ca dupa ce plateam toate utilitatile, ramaneam cu cca 440 pentru mancare. Repet, asta era prin 2009, cand preturile scazusera foarte mult la tot.

  • 2200 cumulat si au rata de 1400? Sau nu am inteles eu bine?

  • Corect…foarte corecta expunerea si continutul. Dar cei care traiesc la limita nu cu “puțin peste dublul mediului pe economie (circa 2.200 de RON net)”? Cum sa stranga?

  • Bravo si site-ului ca a facut cunoscut si un alt mod de a vedea lucrurile pe termen lung. Propun sa-i cautati si peste 15 ani si sa gasiti si reprezentanti ai Primei Case pe care de asemenea sa-i intervievati peste 15 ani.

  • FELICITARI!!! Un exemplu fff bun pentru tineri!

Spune-ţi părerea