700 milioane de euro, plafonul estimat pentru Prima Casă 4. Pro şi contra pentru programul guvernamental

Analiştii imobiliari cred că noua formulă de creditare va face trecerea către o piaţă ipotecară normală.

Potrivit declaraţiilor autorităţilor, în luna mai va fi demarată cea de-a patra etapă a programului Prima Casă. Acesta nu va mai beneficia de un plafon fix alocat de către stat şi nici de un termen limită pentru folosirea acestor fonduri. În condiţiile în care probabil că nu toate băncile vor accepta să intre în noua variantă a programului, plafonul total de creditare va ajunge la circa 700 de milioane de euro, a estimat Simona Mureşan, director adjunct în cadrul Direcţiei Juridice şi Conformitate a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Conform datelor oficiale, până la ora actuală au fost acordate credite garantate de către stat în valoare de circa 1,54 miliarde de euro.

Analistul imobiliar Radu Zilişteanu crede că cea de-a patra etapă a programului va asigura tranziţia pieţei ipotecare şi imobiliare către normalitate. Astfel, împărţirea riscurilor între stat şi bancă va face trecerea către noua configuraţie de acordare a creditelor, în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat urmând a avea loc o reaşezare a acestui segment.

Sprijin sau obstacol pentru piaţa imobiliară?
În ceea ce priveşte efectele pe care programul guvernamental le-a avut până acum, părerile sunt împărţite. Pe de o parte, Zilişteanu spune că, cel puţin din punct de vedere cantitativ, Prima Casă nu a influenţat în mod decisiv piaţa imobiliară, în condiţiile în care achiziţiile prin acest tip de credit au reprezentat circa 5% din total. Pe de altă parte însă, Victor Zaharia, branch manager în cadrul agenţiei Coldwell Banker Opera, spune că cei 5% dintre cumpărători care au apelat la Prima Casă au dat încredere şi restului de 95% din piaţă. Acesta recunoaşte că programul guvernamental a ajutat foarte mult breasla imobiliară, a dinamizat piaţa, a impulsionat şi tranzacţiile cu a doua sau a treia casă, precum şi achiziţiile de apartamente noi.

Una dintre obiecţiile aduse împotriva programului iniţiat de stat în cadrul evenimentului Ziua Agentului Imobiliar a fost că acesta a blocat scăderea preţurilor. Victor Zaharia crede însă că acest efect a avut şi urmări pozitive. Astfel, explică el, stabilizarea preţurilor nu a făcut altceva decât să impulsioneze volumul tranzacţiilor, ştiut fiind că în general, cumpărătorii nu fac achiziţii pe o piaţă în cădere (pentru că aşteaptă mereu ca preţurile să mai scadă), ci pe una cât de cât stabilă.

„Cornul şi laptele” pentru cumpărători şi dezvoltatori
Şi dezvoltatorii privesc diferit programul guvernamental. Deşi recunoaşte că acesta nu a impulsionat în mod direct construcţia de locuinţe noi, Ioan Sorin Roşu, directorul companiei Apulum ’94, se întreabă totuşi: „Ce-ar fi fost piaţa imobiliară fără acest program?”. Acesta dă exemplul celor două proiecte de mici dimensiuni dezvoltate de companie, unde 50% din vânzări au avut loc prin Prima Casă, iar o pondere de 20% a fost reprezentată de vânzări indirecte (achiziţia unei locuinţe noi după vânzarea uneia vechi prin Prima Casă).

Pe de altă parte, Asher Lax, directorul de vânzări al Adama, spune că anul trecut doar aproximativ 20% dintre cele 200 de apartamente vândute de către companie au făcut obiectul unor achiziţii prin Prima Casă. În acelaşi timp, de la începutul acestui an, volumul de astfel de tranzacţii a fost neglijabil. Cum se explică această situaţie? Asher Lax crede că în piaţă sunt bani, că sunt clienţi care îşi permit să cumpere o casă şi altfel decât prin programul guvernamental – fie prin intermediul altor credite ipotecare, fie cu bani gheaţă.