Casele ecologice, cheia celor mai mici preţuri

Sub presiunea unei puteri de cumpărare în scădere, dezvoltatorii implementează sisteme alternative de construcţie, cu reduceri masive de costuri.

Dacă în perioada de boom imobiliar cei mai mulţi developeri proiectau locuinţe mari şi scumpe, după doi ani de recesiune se impune o reorientare la 180 de grade. Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă imobiliară Real Time asupra unui eşantion de peste 5.000 de potenţiali cumpărători, în momentul de faţă, preţul este principalul criteriu de selecţie a unei locuinţe – în 94% dintre cazuri. La polul opus, doar 6% dintre căutări sunt generate de cumpărătorii de proprietăţi speciale, pentru care preţul nu este o problemă. În acest context, studiul citat relevă faptul că 48% dintre potenţialii cumpărători au un buget de sub 60.000 de euro, 37% s-ar încadra între 60.000 şi 100.000 de euro, în vreme ce doar 15% ar dispune de sume mai mari de 100.000 de euro.

Chiar dacă schimbarea durează, dezvoltatorii nu rămân totuşi impasibili la reducerea masivă a puterii de cumpărare a consumatorului. Aceştia încearcă să aducă pe piaţă locuinţe cât mai ieftine, situate considerabil sub pragul de 60.000 de euro. Una dintre soluţii constă în implementarea unor sisteme de construcţii alternative şi popularizarea caselor „ecologice”.

Un apartament cu două camere, la sub 30.000 de euro
Oferta-bombă a Târgului Naţional Imobiliar (Timon) deschis ieri în Piaţa Constituţiei din Bucureşti este un exemplu perfect în acest sens. Astfel, în cadrul ansamblului Casa Felice din Mogoşoaia, ce cuprinde un total de 168 de locuinţe, o garsonieră de 45 de metri pătraţi costă 21.015 euro. Pe de altă parte, un apartament cu două camere şi o suprafaţă de 57 de metri pătraţi se ridică la 26.619 euro, iar o locuinţă cu trei camere, de 72 de metri pătraţi, ajunge la 33.624 euro.

Care este „trucul” din spatele unor asemenea preţuri? Construcţia pe structură metalică. George Diculescu, consultant imobiliar în cadrul EuroMetropola, se arată încrezător în şansele de răspândire a acestui gen de construcţii. „În America, în Arabia, în Anglia conceptul ăsta a prins. Mulţi români au acceptat structura de lemn, iar cea metalică e mult mai bună. Trebuie doar să schimbăm mentalitatea”, subliniază acesta. Beneficiile unei construcţii pe structură metalică nu sunt de neglijat: rezistenţă seismică până la 9,5 grade Richter, grad de izolare termică cu circa 70% peste normele europene, utilizarea de materiale ignifuge şi reciclabile, durată mult mai mică de construcţie (circa şase luni pentru toate cele 168 de unităţi).

50% reducere faţă de construcţiile tradiţionale
Un alt pas în direcţia construcţiilor ecologice a fost făcut de compania cu capital australian South Pacific, care a lansat – în cadrul târgului Project Expo din luna iulie – ansamblul Avalon Residence, în Tunari. Punctul forte al ansamblului este reprezentat, iarăşi, de preţurile scăzute: 47.775 de euro pentru un apartament cu două camere cu terasă şi 49.875 de euro, pentru unul similar, dar cu grădină proprie. „Oamenii sunt atraşi mai ales de preţ. Un apartament cu două camere construit pe soluţia clasică nu este mai ieftin de 75.000 de euro”, subliniază Mona Ardeleanu, director de comunicare în cadrul South Pacific.

Costuri de întreţinere mai mici cu 40%
Dincolo de preţ însă, un sistem de construcţie alternativ oferă şi alte avantaje, pe care românii nu le iau prea mult în seamă. Astfel, fundaţia blocului este clasică, din beton armat, însă pereţii şi structura de rezistenţă sunt realizate din materiale prefabricate, la standarde europene. Un perete este format din trei componente: o placă armată ignifugă pe bază de magneziu, o placă rigidă stratificată presată şi spumă poliuretanică rigidă. Beneficiile oferite de acest sistem sunt rezistenţa ridicată la foc, precum şi izolarea termică, hidrică şi fonică. Locuinţele din cadrul ansamblului Avalon dispun şi de un sistem de încălzire-răcire bazat pe sisteme de ventilaţie, ce permite recuperarea căldurii. Printre avantajele utilizării acestui sistem de construcţie se numără şi rapiditatea construcţiei – circa trei luni pentru un bloc -, dar şi costurile de întreţinere reduse cu până la 40%. Mona Ardeleanu precizează că acest gen de construcţii a fost implementat cu succes în ţări precum Japonia sau Marea Britanie. Ea speră că acelaşi succes va fi înregistrat şi în ţara noastră.