Măsurile de austeritate adoptate în 2010 au scăzut puterea de cumpărare a populaţiei şi au contribuit la creşterea neîncrederii acesteia.
Anul trecut s-a diferenţiat de cel precedent prin implementarea unei serii de decizii menite să stopeze declinul economiei. Aceste măsuri s-au făcut vinovate şi de tăierea avântului pieţei imobiliare în 2010, sunt de părere jucătorii care activează în acest domeniu. Potrivit acestora, pe primul loc în topul efectelor negative asupra sectorului rezidenţial se situează reducerea salariilor bugetarilor şi creşterea TVA de la 19% la 24%. “În primăvara lui 2010 s-a simţit un elan al consumatorului. Oamenii căpătaseră încredere în piaţă. Vânzările crescuseră considerabil. Apoi au lovit consecutiv două măsuri: tăierea salariilor şi mărirea TVA. Din clipa aceea, pentru o bucată de timp, lucrurile au mers chiar mai prost decât înainte să îşi revină. Oamenii erau din nou derutaţi, nu ştiau dacă este sigur pentru ei să plaseze bani într-un apartament, dacă rămân cu salariul ăsta, fie el şi tăiat, sau măcar dacă rămân cu locul de muncă”, spune Nimrod Zvik, directorul de marketing al Be Igloo (organizaţia de vânzări a fondului norvegian România Invest). Acesta precizează că, deşi încrederea consumatorilor în piaţă şi-a mai revenit, atmosfera generală de teamă se menţine încă.
România, o piaţă riscantă în ochii investitorilor
O altă măsură cu un impact puternic negativ asupra pieţei a fost şi cea privind disponibilizările în rândul bugetarilor. Aceasta a eliminat din joc un segment semnificativ din rândul potenţialilor cumpărători. Nu lipsite de importanţă au fost şi indecizia Guvernului faţă de adoptarea anumitor măsuri, pe de o parte, şi perspectiva menţinerii măsurilor de austeritate şi pe parcursul acestui an, pe de altă parte. Acestea din urmă au afectat nu doar consumatorul final, ci şi investitorii imobiliari. Dintre cei din urmă, cea mai mare parte percep acum ţara noastră ca fiind o piaţă riscantă. “Investitorilor noi le-a pierit apetitul de a veni într-o Românie în care nu pot implementa un plan de afaceri nici măcar pe câteva luni. Nici măcar back-up planurile nu sunt garantate a intui corect următoarele decizii guvernamentale şi, oricum, la ce bun să intri într-un joc cu atâtea bătăi de cap când poţi alege dintr-o listă atât de lungă cu ţări emergente mai stabile la nivel economic şi politic?”, subliniază Zvik. Acesta precizează că în joc au rămas, în mare parte, doar acei investitori care au intrat pe piaţă în anii trecuţi şi care au afaceri ce merg încă bine. Şi dintre aceştia însă, este posibil ca unii să vrea să se retragă după finalizarea proiectelor pe care le au în curs, crede reprezentantul Be Igloo.
