Autorităţile locale din Cluj-Napoca au oferit un exemplu pozitiv în piaţă, prin reducerea semnificativă a taxei pe proprietate pentru imobilele dezvoltate sustenabil.
Potrivit unui studiu realizat de Colliers International, dacă toate clădirile de birouri de clasa A din marile oraşe ale ţării (în afară de Bucureşti) ar avea certificare verde, chiriaşii acestora ar putea economisi până la 500.000 de euro anual, per oraş, ca urmare a diminuării drastice a service charge-ului datorat proprietarilor. Suma reprezintă echivalentul valoric a circa 100 de salarii anuale medii pe oraş.
Reducerea taxei pe proprietate ar diminua sensibil costurile adiacente chiriei
Studiul porneşte de la exemplul oraşului Cluj-Napoca, unde autorităţile au adoptat, începând cu 2013, reducerea taxei pe proprietate până la un minimum de 0,25% pentru companiile care au în portofoliu clădiri aflate în clasa de performanţă energetică A şi care deţin o certificare recunoscută la nivel mondial ca “verde”. În prezent, taxa pe proprietate poate ajunge, în funcţie de oraş, la maximum 1,5% din valoarea de inventar a clădirii. Acest cost se regăseşte, în practică, în valoarea service-charge-ului plătit de chiriaşi proprietarului clădirii de birouri, din care taxa pe proprietate deţine o pondere cuprinsă între 35% şi 50%. “Cluj-Napoca a fost primul municipiu din România care a adoptat măsuri concrete de încurajare a dezvoltării sustenabile, oferind un exemplu pozitiv la nivelul întregii ţări şi atrăgând atenţia asupra nevoii de politici guvernamentale care să stimuleze eficienţa energetică şi dezvoltarea de clădiri verzi. Dincolo de beneficiul imediat oferit de o eventuală reducere a taxei pe proprietate, clădirile verzi prezintă o serie de avantaje atât pentru chiriaşi – costuri mai mici cu utilităţile, un mediu de lucru mai sănătos şi mai productiv, imagine corporativă îmbunătăţită –, cât şi pentru proprietari – posibilitatea de a încasa chirii mai mari, o valoare mai mare a clădirii pe piaţă, rate de ocupare ridicată şi promovare gratuită”, subliniază Ştefania Baldovinescu, director al departamentului de property management din cadrul Colliers International Romania.
Mediul de afaceri susţine măsura aplicată de clujeni
În acest context, chiriaşii clădirilor din Cluj-Napoca pot economisi anual între 6,3-10,5 euro pe metru pătrat. Dacă exemplul autorităţilor clujene ar fi urmat şi de cele din alte oraşe, companiile din Capitală ar plăti mai puţin cu 8-10,5 euro pe metru pătrat pe an, iar cele din Iaşi la cu 5,25-7,35 euro pe metru pătrat pe an. În Timişoara, costurile ar scădea cu 6,3-7,35 de euro pe metru pătrat pe an, iar în Braşov cu 5,25-7,35 euro pe metru pătrat pe an. “Încurajaţi de exemplul Cluj-Napoca, mulţi profesionişti din piaţa imobiliară, inclusiv dezvoltatori, investitori şi organizaţii non-guvernamentale, susţin că o astfel de iniţiativă publică ar ajuta afacerile locale să rămână competitive şi să performeze, în contextul în care cresc standardele privind eficienţa energetică şi construcţia de clădiri verzi la nivel european şi global”, notează reprezentanţii Colliers.
