Află rapid răspunsul la orice întrebare despre piața imobiliară
Introdu minim 3 caractere
Caută în
29 aug. 2016

Energia termică, mai scumpă pentru casele românilor decât pentru alte state UE!

scris de Adriana Lefter in categoria Ştiri imobiliare

Pierderile de căldură și vechimea rețelelor ridică „umflă” prețul final.

Apropierea sezonului rece ridică probleme în bugetul multor familii. Asta pentru că, odată cu scăderea temperaturilor de afară, păstrarea unei temperaturi optime la interior va duce la majorarea semnificativă a cheltuielor pentru întreținerea casei.

calorifer si bani

Potrivit proiectului Strategiei Naționale a Locuirii elaborat recent de către Guvern, costul agentului termic generat prin rețeaua centralizată de încălzire este cu circa 20% mai mare decât în alte state membre ale Uniunii Europene. Asta în ciuda subvențiilor semnificative acordate de la bugetele de stat și locale. Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), preţul mediu facturat către populaţie la nivel naţional era, la finele lui 2015, de 225 de lei pe gigacralorie. În unele orașe însă, prețurile erau semnificativ mai mari: în Constanța, spre exemplu, o gigacalorie costa 383 de lei, în Arad 290 de lei, iar în Iași 265 de lei.

Principalul motiv din spatele acestor prețuri ridicate este reprezentat de vechimea și ineficiența sistemului, în fiecare an fiind înregistrate pierderi semnificative de energie. „Rețelele IC (de încălzire centrală, n.red.) sunt de obicei extrem de ineficiente din cauza tehnologiei învechite și a echipamentului prost întreținut. S-a estimat că în 2011, aproximativ 30% din energia termică produsă în România a fost pierdută înainte de a ajunge la consumatori, de trei ori mai mult decât în alte țări UE. Aceasta are drept cauză sub-investiția cronică – în trecut, reglementarea prețurilor a limitat veniturile, în timp ce statul furniza subvenții care ajungeau doar pentru continuarea operațiunilor, nu și pentru investiții”, se arată în documentul citat.

50.000 de familii au renunțat la CET-uri anul trecut
În acest context, nu este de mirare că tot mai mulți proprietari decid să renunțe la sistemul centralizat de încălzire. Per ansamblu, în ultimii cinci ani, peste 262.300 de familii au decis să renunțe la serviciile CET-urilor, arată statisticile oficiale. „Potrivit datelor raportate de ANRSC (Autoritatea Naţională pentru Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice), în 2015 numărul apartamentelor din România care au renunţat la încălzirea în sistem centralizat şi, în majoritate, beneficiază acum de un alt tip de sistem de încălzire, a ajuns la 47.700, cu 58% mai mare comparativ cu 2014, când cifra s-a situat la circa 30.000 de apartamente”, precizează Cătălin Drăguleanu, Country Managerul companiei Ariston Thermo România.

Centrala individuală, soluția predilectă la bloc
Cea mai populară soluție alternativă de încălzire este, în mediul urban, instalarea unei centrale termice individuale. Potrivit unui studiu de piaţă realizat recent de către Ariston Thermo România, 40% dintre achiziţiile de acest gen de pe piaţa locală sunt făcute de către familii care decid să debranşeze de la sistemul centralizat. Pe de altă parte, o pondere de peste 30% dintre cumpărători se află în faza de înlocuire a centralei, fie ca urmare a apariţiei tehnologiilor noi, mai performante, fie în contextul unei renovări a locuinţei. Restul de 30% dintre achiziţii sunt fie realizate de cei care se mută într-o casă nouă, fie de cei care abia acum au putut opta pentru o centrală termică, din diferite motive (cum ar fi lipsa infrastructurii reţelei de gaz).

„Investiţia într-o centrală termică pe gaz este una importantă, iar românii au motivaţii clare atunci când o realizează. Însă, de cele mai multe ori, aceasta este dictată de dorinţa acestora de a fi independenţi din punct de vedere termic, de a avea confort şi control total asupra cheltuielilor lunare.”

Cătălin Drăguleanu, Country Manager Ariston Thermo România

În momentul de față, Bucureştiul însumează peste 40% din totalul apartamentelor care beneficiază de sistemul centralizat de încălzire la nivel național,. La polul opus, nouă județe din țară sunt total debranșate, iar în alte 12 au mai puțin de 10% din totalul locuinţelor mai sunt racordate la CET-uri. În celelalte 18 județe, ponderea apartamentelor branșate variază între 10 și 50%, valoarea maximă fiind atinsă doar în București, Mehedinţi şi Bihor, punctează reprezentantul Ariston Thermo.

Postează-ți părerea

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să te mai intereseze și
2019, aproape de RECORDUL atins în 2008 pe piața rezidențială

Estimările realizate pe baza statisticilor oficiale disponibile până în momentul de față indică o apropiere sensibilă de nivelul atins în anul de boom al pieței autohtone. 2019 a fost,...

citește mai departe
Studiu ING: Românii sunt, dintre europeni, cei mai interesați de achiziția unei case

În momentul de față, 84% dintre români consideră că este mai rentabil să își cumpere o locuință proprie decât să locuiască în chirie. La nivel european, românii se arată...

citește mai departe
RE/MAX: piața românească NU se află într-un boom imobiliar – ci, dimpotrivă, într-o fază de maturitate!

La mai bine de cinci de la revenirea din criză a rezidențialului autohton, evoluția prețurilor continuă să stârnească temeri și suspiciuni. Potrivit unui studiu realizat de RE/MAX România, în...

citește mai departe
Începe construcția ultimei faze dintr-un ansamblu rezidențial „verde” din Capitală: 130 de apartamente, dintr-un total de 630, în zona Domenii

Reprezentanții companiei dezvoltatoare estimează că, până la finalizarea acestei locuințelor, majoritatea vor fi fost deja contractate. Compania Impact Developer & Contractor a încheiat, prin societatea Bergamot Developments Phase II,...

citește mai departe
10 predicții pentru piața imobiliară românească în 2020

Piața imobiliară locală va continua să crească în 2020 pe toate segmentele, însă într-un ritm ceva mai lent comparativ cu evoluția din ultimii ani. Chiar dacă nu a început...

citește mai departe