Află rapid răspunsul la orice întrebare despre piața imobiliară
Introdu minim 3 caractere
Caută în
8 sept. 2016

Regenerare urbană: 7.000 de locuințe, birouri și mall pe cele 48 de hectare din jurul Gării de Nord!

scris de Adriana Lefter in categoria Ştiri imobiliare, Ştirea zilei, Lifestyle

Proiectul prevede dezvoltarea unei „eurogări” care să lege Bucureștiul de alte capitale europene, dar și valorificarea imobiliară a împrejurimilor.

Centrul de Excelență în Urbanism „Ion Mincu” (CEP) propune autorităților o îndrăzneață idee de regenerare urbană a zonei Gării de Nord din Capitală. Planul vizează o suprafață de 48 de hectare de teren, delimitată de Calea Griviței și Bd. Dinicu Golescu. „Aceste 48 de hectare sunt ocupate în momentul de față de linii, de triaje”, însă pot fi preluate în concesiune de către investitori interesați, a explicat, pentru Imobiliare.ro, Dr. Mircea Enache, urbanist și director al CEP. „Am vorbit deja cu câțiva dezvoltatori, inclusiv cu Papalekas (omul de afaceri Ioannis Papalekas, unul dintre cei mai activi investitori de pe piața imobiliară românească, n.red.)”, punctează acesta.

CEP - Proiect Gara de Nord 2

„Totul se învârte în jurul imobiliarelor”
În centrul proiectului se află o „eurogară” cu două terminale, menită să asigure conexiunea cu orașul prin trenuri moderne (chiar și de tip monorail), dar și prin linii de metrou, tramvaie, autobuze, troleibuze și taxiuri. Cu un asemenea nod de transport urban, nici nu ar mai fi nevoie de o zonă metropolitană, este de părere Mircea Enache.

CEP - Proiect Gara de Nord 1

O componentă importantă a noii dezvoltări este însă cea imobiliară, menită să asigure sustenabilitatea sa financiară pe termen mediu și lung. De fapt, „totul se învârte în jurul imobiliarelor”, punctează reprezentantul CEP. „Gara principală (Terminalul A) se propune a fi mutată la o distanță de circa 1,3 km, la nord de Podul Grant. Ea ar fi legată de mijloacele de transport în comun de pe Calea Griviței și s-ar construi simultan cu un mall adiacent. Întregul ansamblu ar fi legat de Gara de Nord actuală (Terminalul B) printr-o spină urbană densă, cu clădiri de birouri, centru de afaceri, clădiri administrative și săli de conferințe, un eco-cartier și dotări comerciale, culturale și de agrement”, detaliază autorii planului.

Mai exact, aceștia prevăd construcția de birouri, clădiri administrative, spații comerciale și locuințe cu un total de aproape 1,5 milioane de metri pătrați. Doar partea rezidențială presupune construirea a două „eco-cartiere”, pe o suprafață cumulată de 18 hectare de teren, ce ar putea cuprinde aproape 7.000 de unități locative. Metoda de lucru ar fi parteneriatul public-privat, o soluție ce ar genera profituri de ambele părți. În această formulă, investiția ar putea începe să fie amortizată încă din cel de-al treilea an de funcționare a zonei de mall și birouri.

CEP - Proiect Gara de Nord 3
 

“În competiția mondială intensă, România are avantajul strategic de poartă între est și vest și poate deveni un nod-cheie pe acest parcurs și un centru de transport intermodal. Pentru realizarea acestui deziderat, Gara de Nord și întreaga zonă de regenerare urbană din jurul ei trebuie să devină o eurogară cu tren de viteză, care să lege Bucureștiul de marile orașe ale țării și de capitalele țărilor învecinate. Un asemenea proiect ambițios ar atrage investiții în Capitală și în țară și ar transforma zona într-un puternic motor al dezvoltării economice și sociale.”

Dr. Mircea Enache, urbanist, director CEP, președintele companiei EMI Systems, Inc. din Washington și al International Urban Alliance (IUA)

Un proiect de 2,4 miliarde de euro
Ideea regenerării urbane a Gării de Nord a început cu un studiu de fezabilitate realizat încă din 2014 care propunea coborârea liniilor de cale ferată și crearea unei esplanade verzi. Partea dintre gară și pasajul Basarab urma să devină un centru de afaceri, iar în zonele de triaje a fost prevăzută construcția a două „eco-cartiere”. În 2016, proiectul a fost remodelat și eficientizat, astfel încât s-a ajuns la soluția actuală.

Cunoscut deja de către autorități, proiectul poate fi finalizat într-o perioadă de minimum 10 ani și ar avea o valoare de piață finală de aproximativ 2,4 miliarde de euro, potrivit estimărilor. Studiul realizat de către CEP reprezintă însă doar primul pas pentru modernizarea zonei Gării de Nord, pentru implementarea proiectului fiind nevoie de deschiderea dialogului dintre administrația centrală (Ministerul Transporturilor și Compania CFR) și Primăria Municipiului București – și, bineînțeles, de obținerea acordului acestora.

CEP - Proiect Gara de Nord 4
 

Obiectivele proiectului de regenerare urbană a zonei Gara de Nord:
– construirea unei eurogări moderne ca nod de transport multi-modal cu trafic feroviar internațional, național și regional (de navetă) și cu un tren de mare viteză;
– repararea țesutului urban secționat de liniile de cale ferată și triajele care pornesc din Gara de Nord;
– realizarea unor traversări auto și nemotorizate est-vest, care să lege cele două zone ale Capitalei despărțite de calea ferată;
– asigurarea conexiunii cu orașul prin metrou, tram-tren, tramvai, autobuz, troleibuz și taxiuri;
– atragerea de investiții în Capitală și transformarea zonei într-un motor al dezvoltării economice și sociale;
– recuperarea și utilizarea la valoare imobiliară maximă a spațiilor ocupate în prezent de linii și instalații feroviare;
– regenerarea urbană a zonei Gara de Nord pe principiile de oraș inteligent, creativ și verde.

CEP - Proiect Gara de Nord 5

Părerile cititorilor
2 păreri
  • OLGA

    Proiectul este foarte interesant si foarte avangardist, sa nu mai vorbim de manoplia de locuri de munca care s-ar creea.

  • hiris

    Ar fi ceva nespus de frumos si in acelas timp util! Multe locuri de munca!

Postează-ți părerea

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să te mai intereseze și
2019, aproape de RECORDUL atins în 2008 pe piața rezidențială

Estimările realizate pe baza statisticilor oficiale disponibile până în momentul de față indică o apropiere sensibilă de nivelul atins în anul de boom al pieței autohtone. 2019 a fost,...

citește mai departe
Perioada de vânzare și marja de negociere în 2019 față de anii anteriori. Ce spun acestea despre piață

Alături de evoluția prețurilor, cei doi indicatori vin să completeze imaginea de ansamblu asupra rezidențialului autohton. Potrivit celui mai recent raport de piață publicat de Analize Imobiliare și Imobiliare.ro,...

citește mai departe
Studiu ING: Românii sunt, dintre europeni, cei mai interesați de achiziția unei case

În momentul de față, 84% dintre români consideră că este mai rentabil să își cumpere o locuință proprie decât să locuiască în chirie. La nivel european, românii se arată...

citește mai departe
Zvonurile de criză și impactul lor asupra pieței din București. Ce se va întâmpla cu prețurile în 2020?

Zvonurile care anticipau apariția iminentă a unei crize în 2019 și scăderea prețurilor și cu 25% au avut un impact semnificativ asupra pieței din București, în special în prima...

citește mai departe
RE/MAX: piața românească NU se află într-un boom imobiliar – ci, dimpotrivă, într-o fază de maturitate!

La mai bine de cinci de la revenirea din criză a rezidențialului autohton, evoluția prețurilor continuă să stârnească temeri și suspiciuni. Potrivit unui studiu realizat de RE/MAX România, în...

citește mai departe