aprilie 2011 - ImoExpert

450 de euro, buget minim pentru mobilarea unei băi cu produse premium

Pentru clienţii care vor produse cu un design mai special, preţul total poate urca până la 18.000-20.000 de euro. Amenajarea unei băi cu produse de calitate nu este doar un privilegiu al celor ce dispun de fonduri substanţiale. Potrivit reprezentanţilor Senso Ambiente, companie importatoare şi distribuitoare de echipamente sanitare de lux, şi clienţii cu un […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe29/04/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Pentru clienţii care vor produse cu un design mai special, preţul total poate urca până la 18.000-20.000 de euro.
Amenajarea unei băi cu produse de calitate nu este doar un privilegiu al celor ce dispun de fonduri substanţiale. Potrivit reprezentanţilor Senso Ambiente, companie importatoare şi distribuitoare de echipamente sanitare de lux, şi clienţii cu un buget limitat pot alege produse din categoria premium. Astfel, un buget minim pentru mobilarea completă a unei băi cu obiecte sanitare de calitate ar fi de 450 de euro (fiind incluse aici lavoarul, vasul de toaletă, cada, duşul, inclusiv bateriile). Pe de altă parte, prin utilizarea unor produse cu design special, costurile totale pot ajunge la 18.000-20.000 de euro.

Avans de 5% pentru piaţa de profil în T1
Conform estimărilor companiei, piaţa obiectelor sanitare de lux a cunoscut un avans de circa 5% în prima parte a acestui an. Volumul de vânzări înregistrat în această perioadă este unul comparabil cu anul 2004, când piaţa a ajuns la un total de 30-35 milioane de euro. „În pofida faptului că suntem departe de nivelul volumelor din 2007 sau 2008, se poate prevedea, în următoarele luni, o menţinere a actualului trend, adică o creştere uşoară a nivelului global al pieţei”, subliniază Virgil Lixandru, directorul de marketing şi vânzări al Senso Ambiente.

În primul trimestru din 2011 compania a înregistrat o creştere cu 50% a vânzărilor, spun reprezentanţii acesteia. Ca şi unităţi vândute, datele relevă o creştere de circa 40%, până la un volum de 6.900 de produse. „Am mărit spaţiul de expunere pentru produsele pe care le importăm; am pus în prim-plan obiectele sanitare de lux cu design spectaculos. Am crescut consecutiv numărul de produse deţinute în stocul retailerilor parteneri cu 30%, ceea ce a condus la această creştere semnificativă a vânzărilor”, explică Lixandru.

Autorizaţiile pentru clădiri rezidenţiale au scăzut cu 3% în T1 2011

Peste 67% dintre avizele pe luna martie au fost emise în zona rurală. Primele luni din 2011 indică o uşoară scădere a interesului pentru demararea de noi construcţii pe segmentul rezidenţial. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în primul trimestru din acest an au fost eliberate 7.396 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe29/04/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Peste 67% dintre avizele pe luna martie au fost emise în zona rurală.

Primele luni din 2011 indică o uşoară scădere a interesului pentru demararea de noi construcţii pe segmentul rezidenţial. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în primul trimestru din acest an au fost eliberate 7.396 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, volum ce marchează o scădere cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pe de altă parte, în luna martie a acestui an au fost emise 3.373 de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 47,7% faţă de luna februarie din 2011 şi în scădere cu 2,1% faţă de martie 2010. 67,4% din totalul avizelor eliberate în a treia lună a anului au fost pentru zona rurală.

Spre deosebire de segmentul clădirilor rezidenţiale, cel al construcţiei de locuinţe se situează pe un trend ascendent. Astfel, în luna martie a acestui an au fost emise 4.724 de autorizaţii pentru unităţi locative individuale, în creştere cu 3,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Tendinţa de creştere se menţine şi comparativ cu luna februarie a acestui an, când au fost eliberate 2.783 de avize de construcţie.

Cat costa un apartament nou in Germania

Discutam mult despre imobiliare si despre faptul ca in orasele din vest gasesti locuinte la preturi similare celor din Bucuresti sau Timisoara, insa in realitate lucrurile sunt ceva mai complicate, cel putin in ce priveste […]

Scris de: Crisitian Orgonas, Imobiliare.ro

Actualizat pe29/04/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Anul trecut in vara am trecut pe langa un complex rezidential care tocmai se construia la cativa kilometri de Stuttgart, si de curiozitate m-am interesat care erau preturile. Am facut si niste poze, le gasiti la sfarsitul articolului.

Constructia acestui complex rezidential a inceput in 1996, iar investitia totala in cele 3.500 de locuinte se ridica la 1,5 miliarde euro, termenul de finalizare fiind anul 2012. Practic, aici a fost construit un adevarat orasel pe o suprafata de 140 hectare.

Preturile apartamentelor care mai sunt disponibile sunt urmatoarele:

– apartament 2 camere, 68 mp suprafata utila, pret 153.200 – 171.000 euro, respectiv 2.250-2.500 euro/mp;

– apartament 3 camere, suprafata utila intre 80 si 91 mp, preturi intre 207.300 si 242.200 eur;(…)

Citeste continuarea articolului: Cat costa un apartament nou in Germania

Numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut cu aproape 7% în T1

Pe primele locuri la nivel naţional se situează Bucureştiul şi judeţele Timiş şi Arad. Primul trimestru al acestui an a fost unul vizibil mai bun pentru piaţa imobiliară decât perioada corespunzătoare din 2010. Potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), în primele trei luni din 2011 a fost înregistrat la […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe28/04/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Pe primele locuri la nivel naţional se situează Bucureştiul şi judeţele Timiş şi Arad.

Primul trimestru al acestui an a fost unul vizibil mai bun pentru piaţa imobiliară decât perioada corespunzătoare din 2010. Potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), în primele trei luni din 2011 a fost înregistrat la nivel naţional un volum de 142.798 de tranzacţii imobiliare, în creştere cu 9.815 tranzacţii faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Avansul resimţit faţă de 2010 este de aproape 7%. La nivel naţional, în luna martie au avut loc 57.106 de tranzacţii imobiliare, pe primele locuri în topul judeţelor situându-se Bucureştiul (cu 4.150 de astfel de contracte încheiate), judeţul Timiş (3.023) şi Arad (2.983).

Şi activitatea de cadastru şi publicitate imobiliară a cunoscut un avans semnificativ în acest an. Astfel, numărul total de operaţiuni înregistrate în primele trei luni din 2011 a fost de 1.029.920, cu 147.034 de operaţiuni mai mult decât în primul trimestru din 2010. Cea mai intensă activitate a avut loc în luna martie, când la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară din întreaga ţară au fost depuse 431.980 de astfel de solicitări. Ca volum, pe primele locuri la nivel naţional se situează judeţul Timiş (cu 28.865 de operaţiuni), municipiul Bucureşti (28.035) şi judeţul Cluj (20.812).

Din culisele unei meserii: cum să câştigi bani pentru tine având în spate brandul unei companii puternice

Managerul agenţiei Coldwell Banker Titan crede că intermedierea tranzacţiilor imobiliare poate aduce încă venituri importante, chiar dacă nu ca în anii 2006-2007. Este ştiut faptul că, pentru moment cel puţin, brokerii imobiliari autohtoni nu se bucură de o imagine foarte bună. Mulţi dintre cei interesaţi de tranzacţionarea unei proprietăţi se întreabă adesea: ce poate face, […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe28/04/2011

Timp de citire

0 minut

Managerul agenţiei Coldwell Banker Titan crede că intermedierea tranzacţiilor imobiliare poate aduce încă venituri importante, chiar dacă nu ca în anii 2006-2007.

Este ştiut faptul că, pentru moment cel puţin, brokerii imobiliari autohtoni nu se bucură de o imagine foarte bună. Mulţi dintre cei interesaţi de tranzacţionarea unei proprietăţi se întreabă adesea: ce poate face, de fapt, un astfel de om pentru mine? În ciuda prejudecăţilor pe care le întâmpină de multe ori, cu sau fără motiv, există în piaţă şi jucători care se încăpăţânează să meargă mai departe.

Beatrice Dumitraşcu, actualmente managing partner al agenţiei Coldwell Banker Titan, deschisă anul acesta, este unul dintre brokerii imobiliari care au reuşit să supravieţuiască crizei. A început să lucreze în imobiliare în 2004, înainte de perioada de „boom”, când s-a angajat la Eurisko – acum CB Richard Ellis (CBRE). Recunoaşte că principalul motiv pentru care a optat pentru acest domeniu a fost dorinţa de a avea o situaţie financiară bună, să câştige bani pentru ea, nu doar să fie angajata unei companii.

La dispoziţia clienţilor 7 zile pe săptămână
Spune că jobul de broker imobiliar este total diferit faţă de orice altceva, pentru că, de fapt, lucrezi pentru tine. Faci întotdeauna tot posibilul să închei cât mai multe tranzacţii, pentru că nu ai certitudinea unui venit lunar constant – într-o lună poţi încheia cinci deal-uri, dar să nu mai reuşeşti să semnezi nimic în următoarele două-trei luni. Există întotdeauna o competiţie foarte mare între cei care practică această meserie, chiar dacă ea este recunoscută sau nu. Toată lumea încearcă să facă cât mai mult, să aibă cei mai buni clienţi şi cele mai bune proprietăţi.

Chiar dacă, cel puţin în perioada de boom, câştigurile obţinute dintr-o asemenea activitate erau cu siguranţă generoase, şi eforturile erau pe măsură. „Dacă aveai un client care îţi spunea că el nu poate decât duminică la ora 2 să vadă o casă, erai dispus să-ţi amâni un weekend la mare, un weekend la munte sau orice altă posibilitate de a merge la un eveniment. Răspundeai la telefon la 10-11 seara, stăteai până la ora 11 la o semnare de contract, sâmbetele le lucrai clar de cele mai multe ori”, povesteşte ea. Merită veniturile obţinute ca broker toate acestea? Răspunde cu un „da” ferm, fără drept de apel.

2008-2009, epoca „neagră” a imobiliarelor
Dorinţa managerului Coldwell Banker Titan de a lucra în imobiliare se menţine în ciuda perioadei de recesiune pe care piaţa a traversat-o în ultimii ani. Recunoaşte că, din februarie-martie 2008 şi până pe la începutul lui 2010 tranzacţii nu s-au mai făcut mai deloc, iar veniturile au fost pe măsură. Ca urmare, în acest răstimp din piaţă au dispărut foarte mulţi brokeri imobiliari, chiar dintre cei experimentaţi. La jumătatea lui 2009, Beatrice Dumitraşcu a luat decizia să treacă de cealaltă parte a „baricadei”, angajându-se la Ţiriac Imobiliare, ca manager pe marketing şi vânzări. A fost o experienţă care i-a permis să vadă motivaţia de a vinde resimţită mult mai puternic de un dezvoltator într-o perioadă dificilă.

Mulţi dintre brokerii experimentaţi se vor reorienta spre altceva
De curând, a luat decizia să meargă pe drumul antreprenoriatului în imobiliare. S-a întors la munca de agenţie pentru că a văzut că piaţa îşi revine, că începe să se mişte. A ales umbrela Coldwell Banker pentru că era una dintre companiile de renume din imobiliarul autohton. Recunoaşte că lucrurile sunt acum extrem de diferite faţă de anii 2006-2008. Dincolo de preţurile care au scăzut foarte mult, clienţii au un comportament total diferit: ştiu foarte clar ce vor să cumpere, nu mai au încredere în orice, nu-şi dau banii cu uşurinţă. Acum, efortul de a convinge un client să cumpere o anumită proprietate este infinit mai mare decât în perioada de boom, când majoritatea veneau la o agenţie deja hotărâţi să facă o achiziţie. Acum, experienţa şi pregătirea profesională îşi spun cuvântul. „Noi acum ne educăm. E o piaţă nouă, în care învăţăm”, spune ea.

În ciuda acestor eforturi sporite, câştigurile din imobiliare sunt acum semnificativ mai reduse, dat fiind că nici valorile şi nici volumul tranzacţiilor nu mai sunt aceleaşi. Cu toate acestea, Beatrice Dumitraşcu este de părere că meseria de broker este în continuare una demnă de dorit. Spune că bani se vor face în continuare din această meserie, chiar dacă nu ca în anii 2006-2007. Crede că acest domeniu va atrage oameni noi, care vor fi mulţumiţi de câştigurile din imobiliare (încă mai mari decât veniturile obţinute într-o multinaţională), în vreme ce o parte dintre jucătorii mai vechi, obişnuiţi poate cu mai multe zerouri, se vor reorienta spre altceva.

700 milioane de euro, plafonul estimat pentru Prima Casă 4. Pro şi contra pentru programul guvernamental

Analiştii imobiliari cred că noua formulă de creditare va face trecerea către o piaţă ipotecară normală. Potrivit declaraţiilor autorităţilor, în luna mai va fi demarată cea de-a patra etapă a programului Prima Casă. Acesta nu va mai beneficia de un plafon fix alocat de către stat şi nici de un termen limită pentru folosirea acestor […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe27/04/2011

Timp de citire

0 minut

Analiştii imobiliari cred că noua formulă de creditare va face trecerea către o piaţă ipotecară normală.

Potrivit declaraţiilor autorităţilor, în luna mai va fi demarată cea de-a patra etapă a programului Prima Casă. Acesta nu va mai beneficia de un plafon fix alocat de către stat şi nici de un termen limită pentru folosirea acestor fonduri. În condiţiile în care probabil că nu toate băncile vor accepta să intre în noua variantă a programului, plafonul total de creditare va ajunge la circa 700 de milioane de euro, a estimat Simona Mureşan, director adjunct în cadrul Direcţiei Juridice şi Conformitate a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Conform datelor oficiale, până la ora actuală au fost acordate credite garantate de către stat în valoare de circa 1,54 miliarde de euro.

Analistul imobiliar Radu Zilişteanu crede că cea de-a patra etapă a programului va asigura tranziţia pieţei ipotecare şi imobiliare către normalitate. Astfel, împărţirea riscurilor între stat şi bancă va face trecerea către noua configuraţie de acordare a creditelor, în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat urmând a avea loc o reaşezare a acestui segment.

Sprijin sau obstacol pentru piaţa imobiliară?
În ceea ce priveşte efectele pe care programul guvernamental le-a avut până acum, părerile sunt împărţite. Pe de o parte, Zilişteanu spune că, cel puţin din punct de vedere cantitativ, Prima Casă nu a influenţat în mod decisiv piaţa imobiliară, în condiţiile în care achiziţiile prin acest tip de credit au reprezentat circa 5% din total. Pe de altă parte însă, Victor Zaharia, branch manager în cadrul agenţiei Coldwell Banker Opera, spune că cei 5% dintre cumpărători care au apelat la Prima Casă au dat încredere şi restului de 95% din piaţă. Acesta recunoaşte că programul guvernamental a ajutat foarte mult breasla imobiliară, a dinamizat piaţa, a impulsionat şi tranzacţiile cu a doua sau a treia casă, precum şi achiziţiile de apartamente noi.

Una dintre obiecţiile aduse împotriva programului iniţiat de stat în cadrul evenimentului Ziua Agentului Imobiliar a fost că acesta a blocat scăderea preţurilor. Victor Zaharia crede însă că acest efect a avut şi urmări pozitive. Astfel, explică el, stabilizarea preţurilor nu a făcut altceva decât să impulsioneze volumul tranzacţiilor, ştiut fiind că în general, cumpărătorii nu fac achiziţii pe o piaţă în cădere (pentru că aşteaptă mereu ca preţurile să mai scadă), ci pe una cât de cât stabilă.

„Cornul şi laptele” pentru cumpărători şi dezvoltatori
Şi dezvoltatorii privesc diferit programul guvernamental. Deşi recunoaşte că acesta nu a impulsionat în mod direct construcţia de locuinţe noi, Ioan Sorin Roşu, directorul companiei Apulum ’94, se întreabă totuşi: „Ce-ar fi fost piaţa imobiliară fără acest program?”. Acesta dă exemplul celor două proiecte de mici dimensiuni dezvoltate de companie, unde 50% din vânzări au avut loc prin Prima Casă, iar o pondere de 20% a fost reprezentată de vânzări indirecte (achiziţia unei locuinţe noi după vânzarea uneia vechi prin Prima Casă).

Pe de altă parte, Asher Lax, directorul de vânzări al Adama, spune că anul trecut doar aproximativ 20% dintre cele 200 de apartamente vândute de către companie au făcut obiectul unor achiziţii prin Prima Casă. În acelaşi timp, de la începutul acestui an, volumul de astfel de tranzacţii a fost neglijabil. Cum se explică această situaţie? Asher Lax crede că în piaţă sunt bani, că sunt clienţi care îşi permit să cumpere o casă şi altfel decât prin programul guvernamental – fie prin intermediul altor credite ipotecare, fie cu bani gheaţă.

Birourile: o piaţă încă a chiriaşilor, dar nu pentru multă vreme

Volumul scăzut de livrări şi activitatea crescută de închiriere sunt elementele ce înclină balanţa în favoarea proprietarilor de clădiri de birouri. Debutul crizei a adus o răsturnare a jocului de forţe dintr-o tranzacţie imobiliară: puterea în negociere a trecut de la proprietari la potenţialii cumpărători sau chiriaşi. Acest scenariu a fost verificat şi pe piaţa […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe26/04/2011

Timp de citire

0 minut

Volumul scăzut de livrări şi activitatea crescută de închiriere sunt elementele ce înclină balanţa în favoarea proprietarilor de clădiri de birouri.

Debutul crizei a adus o răsturnare a jocului de forţe dintr-o tranzacţie imobiliară: puterea în negociere a trecut de la proprietari la potenţialii cumpărători sau chiriaşi. Acest scenariu a fost verificat şi pe piaţa autohtonă a birourilor. Consultanţii din domeniu cred însă că o nouă inversare de roluri se apropie. „Piaţa va deveni încetul cu încetul una a proprietarilor, în special a acelora care vor avea puterea financiară să înceapă proiecte speculative în 2011 şi 2012 sau a celor care vor reuşi să semneze contracte de preînchiriere pentru a obţine finanţare”, se arată într-un raport de piaţă realizat de compania de consultanţă The Advisers/Knight Frank.

Care sunt premisele ce conduc spre această concluzie? Pe de o parte, este vorba de ritmul redus de creştere a ofertei de birouri de pe piaţa bucureşteană. Specialiştii The Advisers/Knight Frank spun că, dat fiind că niciun proiect de mari dimensiuni nu a fost demarat în ultimii doi ani, livrările se vor situa anul acesta la un nivel scăzut. Astfel, în 2011 piaţa bucureşteană ar trebui să crească cu doar circa 130.000 de metri pătraţi, faţă de volumele de 400.000 de metri pătraţi şi, respectiv, 265.000 de metri pătraţi finalizate în 2009 şi 2010.

Tranzacţii aproape de nivelul din 2008
În deplin contrast cu volumul scăzut de livrări se află activitatea de închiriere de pe piaţa locală. Astfel, în 2010 au fost încheiate la nivel de Bucureşti tranzacţii ce însumează o suprafaţă totală de aproximativ 225.000 de metri pătraţi. Acest volum se situează aproape de nivelul de 230.000 de metri pătraţi înregistrat în 2008 şi marchează o creştere de 125% faţă de cei doar 100.000 de metri pătraţi închiriaţi în 2009. Tendinţa de creştere se va menţine, cel mai probabil, şi în acest an. „În ceea ce priveşte activitatea de închiriere, estimăm că, în cursul lui 2011, cererea îşi va continua trendul ascendent înregistrat în 2010, ceea ce va duce la scăderea ratei de neocupare. Următorii doi ani vor fi favorabili pentru contractele de preînchiriere semnate pentru proiectele programate spre livrare în 2013”, subliniază reprezentanţii companiei de consultanţă.

Chiriile, pe plus din a doua jumătate a lui 2011
În acest context, studiul The Advisers/Knight Frank arată că, cel puţin până în vară, piaţa birourilor din Capitală va rămâne una a chiriaşilor. Cu toate acestea, în cea de-a doua parte a lui 2011, este posibil ca raportul proprietar-chiriaş să se schimbe. În următorii doi ani, estimează specialiştii companiei de consultanţă, cererea de spaţii de birouri va începe din nou să depăşească oferta, fapt pentru care proprietarii clădirilor de calitate, ce beneficiază de o bună localizare, îşi vor permite din nou să-şi selecteze chiriaşii.

Scăderea volumului de spaţii office disponibile spre închiriere va avea un impact direct asupra nivelului chiriilor. Astfel, chiar din a doua jumătate a acestui an, pentru proiectele de clasa A bine localizate (în special cele situate în apropierea unei staţii de metrou), chiriile vor putea creşte. Potrivit specialiştilor companiei de consultanţă, din a doua jumătate a anului trecut, chiriile pentru clădirile de birouri din Capitală s-au menţinut relativ stabile, după scăderea resimţită în primele şase luni din 2010 – circa 5% pentru proiectele situate în zonele centrale şi semicentrale şi 15% pentru cele localizate la periferia Capitalei.

Programul Prima Casă 4 devine „oficial”. Guvernul a aprobat noile norme metodologice

Băncile care nu vor fi dispuse să accepte noile condiţii îşi vor putea transfera portofoliul de garanţii către alte instituţii de credit. Executivul a aprobat ieri completarea normelor metodologice privind implementarea programului Prima Casă. După publicarea Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial, băncile se vor putea înscrie în cea de-a patra etapă a programului guvernamental. […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe21/04/2011

Timp de citire

0 minut

Băncile care nu vor fi dispuse să accepte noile condiţii îşi vor putea transfera portofoliul de garanţii către alte instituţii de credit.

Executivul a aprobat ieri completarea normelor metodologice privind implementarea programului Prima Casă. După publicarea Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial, băncile se vor putea înscrie în cea de-a patra etapă a programului guvernamental. În limita plafonului stocat şi utilizat, instituţiile care au acordat până acum astfel de credite îşi vor putea transfera portofoliul de garanţii către alţi finanţatori eligibili. Condiţia este ca beneficiarii să fie informaţi cu privire la această schimbare, iar drepturile şi obligaţiile acestora, prevăzute în contractele aflate în curs de derulare, să nu fie afectate.
Şi băncile care nu mai participat până acum la Prima Casă vor putea lua parte la noua formulă a programului. Astfel, o instituţie financiară neînscrisă anterior în Prima Casă poate deveni eligibilă prin preluarea portofoliului de garanţii de la un finanţator eligibil. Instituţiile de credit nou-intrate în program vor trebui să transmită către Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP) un angajament privind respectarea nivelului costurilor totale pe care le vor aplica garanţiilor acordate. Printre băncile care şi-au anunţat deja participarea la noua formulă a programului se numără BCR, CEC Bank şi Bancpost.

1,5 miliarde de euro, plafon maximal de garantare
Valoarea totală a plafonului de garantare ce va putea fi utilizată pentru Prima Casă 4 este, cel puţin pentru moment, incertă. „Prin aprobarea normelor metodologice dăm posibilitatea acordării, în continuare, de garanţii în valoare de 1,5 miliarde de euro. Totodată, alţi 40.000 de beneficiari pot să intre în cadrul Programului Prima Casă”, subliniază premierul Emil Boc. De menţionat este însă că acest plafon, de 1,5 miliarde de euro, este unul maximal. Acesta ar putea fi atins doar în cazul în care toate băncile care au participat până acum la program vor decide să ia parte şi la Prima Casă 4 sau vor accepta să-şi transfere portofoliul de garanţii către alte instituţii finanţatoare doritoare. Recent, Simona Mureşan, reprezentanta FNGCIMM, a declarat că, în condiţiile în care nu toate băncile vor accepta să participe la noua variantă a programului guvernamental, plafonul reutilizat ar putea ajunge la circa 700 milioane de euro.

38.000 de garanţii emise până acum
Până acum, pe parcursul tuturor celor patru faze ale programului Prima Casă au fost acordate 38.000 de garanţii, în valoare totală de 1,545 miliarde de euro. O primă modificare survenită în cea de-a patra etapă constă în împărţirea riscului de creditare între stat şi bancă, în proporţie de 50%-50%. Cea de-a doua dă posibilitatea apelării la acest program şi celor care deţin deja o locuinţă, însă aceasta are o suprafaţă mai mică de 50 de metri pătraţi. Condiţiile privind dobânzile pentru credite şi avansul ce ar trebui plătit de către beneficiari rămân aceleaşi. Credite Prima Casă vor putea fi accesate în continuare şi pentru construcţia de locuinţe, garanţiile având valabilitate pe toată durata derulării lucrărilor, dar nu mai mult de 18 luni.

România, pe locul 3 în topul ţărilor cu cele mai multe branduri noi în 2010

Pieţele emergente, cu o cerere crescândă venită din partea păturii de mijloc, au fost cele mai „vânate” de retaileri anul trecut. Comparativ cu alte segmente ale pieţei imobiliare, cel al spaţiilor comerciale se bucură de o atenţie crescută din partea companiilor internaţionale. Potrivit unui studiu realizat de CB Richard Ellis asupra a 73 de ţări […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe19/04/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Pieţele emergente, cu o cerere crescândă venită din partea păturii de mijloc, au fost cele mai „vânate” de retaileri anul trecut.

Comparativ cu alte segmente ale pieţei imobiliare, cel al spaţiilor comerciale se bucură de o atenţie crescută din partea companiilor internaţionale. Potrivit unui studiu realizat de CB Richard Ellis asupra a 73 de ţări din întreaga lume, România se plasează pe locul al treilea în rândul pieţelor cu cele mai multe branduri nou-intrate în 2010. „India şi Turcia se plasează înaintea ţării noastre, în condiţiile în care cererea internă din partea noii formate clase de mijloc este în continuă crestere. Ţări precum Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Irlanda sau Belgia se plasează pe poziţii similare cu România”, notează reprezentanţii companiei de consultanţă.

Din punctul de vedere al prezenţei retailerilor internaţionali, piaţa autohtonă se clasează pe locul 33 în clasamentul celor 73 de ţări supuse analizei. La nivel global, pe prima poziţie la acest capitol se situează Marea Britanie, cu un procentaj de 58% dintre retailerii analizaţi, urmată de Emiratele Arabe Unite (54%) şi SUA (50%).

Segmentul de lux, încă slab reprezentat
În România, cei mai bine reprezentaţi sunt comercianţii din sectorul fashion&denim, urmaţi fiind de cei cu domenii de activitate specifice. Pe segmentul de lux, doar 7% dintre retailerii internaţionali sunt prezenţi şi în ţara noastră, ceea ce arată că aceasta oferă un potenţial important pentru creştere.

În ceea ce priveşte metoda de operare a retailerilor internaţionali, francizele sunt cele mai comune în ţara noastră, 56% dintre comercianţi folosind acest model. Totuşi, această pondere se află în scădere comparativ cu anii anteriori. Pe de altă parte, sunt numeroase şi situaţiile în care marii retaileri internaţionali au ales să intre direct în piaţă, aşa cum s-a întâmplat cu H&M, Inditex, C&A, New Yorker.

Ce chirie îşi permit să plătească majoritatea românilor

Preţul cerut de proprietari reprezintă principalul criteriu de selecţie a unei locuinţe de temporare. La fel ca în cazul achiziţiei unei case, românii nu au o putere financiară foarte mare nici când vine vorba de închiriere. Potrivit unui sondaj realizat de www.imobiliare.ro în colaborare cu Asociaţia pentru Locuinţe Noi, majoritatea celor interesaţi de ocuparea temporară […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe19/04/2011

Timp de citire

0 minut

Preţul cerut de proprietari reprezintă principalul criteriu de selecţie a unei locuinţe de temporare.

La fel ca în cazul achiziţiei unei case, românii nu au o putere financiară foarte mare nici când vine vorba de închiriere. Potrivit unui sondaj realizat de www.imobiliare.ro în colaborare cu Asociaţia pentru Locuinţe Noi, majoritatea celor interesaţi de ocuparea temporară a unei unităţi locative ar fi dispuşi să plătească maximum 300 de euro pe lună pentru aceasta. Astfel, 40% dintre respondenţi şi-ar permite un cost lunar de 200-300 de euro, 30% s-ar încadra în suma de 150-200 euro, în vreme ce 15% s-ar situa sub pragul de 150 de euro. Pe de altă parte, doar 15% din totalul respondenţilor ar fi dispuşi să plătească o chirie mai mare de 300 de euro pe lună.

Mobilierul nou, mai important decât vechimea imobilului
La capitolul criterii de selecţie pentru o locuinţă de închiriat, pe primul loc se situează preţul – 75% dintre respondenţi au considerat acest aspect ca fiind important şi foarte important. Pe un loc secund se află dorinţa potenţialilor chiriaşi de a locui într-un apartament decomandat. Importante sunt şi aspecte precum dotările şi gradul de renovare a imobilului. Astfel, 70% dintre respondenţi consideră că e cel puţin important ca respectiva locuinţă să fie renovată şi să aibă aragaz, frigider, maşină de spălat. Un alt element ce cântăreşte greu în ochii potenţialilor chiriaşi este reprezentat de accesul rapid la mijloacele de transport în comun – aspect considerat ca important de către 70% dintre respondenţi.

Cât despre anul de construcţie a unei unităţi locative, acesta nu este foarte important. Astfel, 40% dintre cei chestionaţi consideră un criteriu de importanţă medie ca locuinţa să fie una nouă. Mai mult decât vechimea construcţiei contează mobilierul nou, calitatea vecinilor sau disponibilitatea unui loc de parcare.

O treime dintre chiriaşi ar vrea locuinţe de 66-100 de metri pătraţi
Când vine vorba de preferinţele legate de suprafaţa unei locuinţe, se observă o discrepanţă între puterea financiară a potenţialilor chiriaşi şi pretenţiile acestora. Astfel, cele mai căutate sunt imobilele cuprinse între 66 şi 100 de metri pătraţi, acestea fiind indicate de 30% dintre respondenţi. Pe locul al doilea se situează garsonierele şi apartamentele mici, de 36-50 de metri pătraţi, dar şi de locuinţele de 51-65 de metri pătraţi, cele două categorii fiind preferate d 25%, şi, respectiv, alţi 25% dintre cei chestionaţi. Pe de altă parte, 5% dintre potenţialii chiriaşi ar opta pentru un imobil de peste 100 de metri pătraţi, în vreme ce 15% caută o garsonieră de 25-35 de metri pătraţi.

Ca durată de închiriere, 45% dintre respondenţi au declarat că sunt interesaţi să ocupe o locuinţă între unul şi doi ani, în vreme ce alţi 40% ar opta pentru mai mult de doi ani. Doar 15% din totalul celor chestionaţi au spus că ar vrea să închirieze un imobil pentru o perioadă scurtă, de 6-12 luni sau chiar mai puţin de jumătate de an.

Cora deschide un hipermarket în Constanţa

Amplasată în centrul comercial City Park, noua unitate va fi inaugurată peste aproximativ două luni. Grupul francez Louis Delhaize va deschide în următoarele două luni un hipermarket Cora în Constanţa, după ce a închiriat un spaţiu de 7.700 de metri pătraţi în centrul comercial City Park. “Având în vedere importanţa unei ancore în segmentul de […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe18/04/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Amplasată în centrul comercial City Park, noua unitate va fi inaugurată peste aproximativ două luni.

Grupul francez Louis Delhaize va deschide în următoarele două luni un hipermarket Cora în Constanţa, după ce a închiriat un spaţiu de 7.700 de metri pătraţi în centrul comercial City Park. “Având în vedere importanţa unei ancore în segmentul de food, estimăm că deschiderea hipermarketului Cora va creşte semnificativ traficul în acest centru comercial”, subliniază Georgiana Andrei (foto), directorul departamentului de retail al Colliers International, compania care a intermediat tranzacţia de închiriere.

Deţinut de compania israeliană Neocity Group, mallul constănţean dispune de o suprafaţă închiriabilă de 30.000 de metri pătraţi, 120 de magazine şi 1.000 de locuri de parcare. Centrul de cumpărături beneficiază de un trafic de circa 20.000 de vizitatori pe zi în timpul săptămânii şi 25.000 de vizitatori pe zi în weekend. Potrivit informaţiilor oficiale, centrul comercial va beneficia în următorii doi ani de o extindere de circa 15.000 metri pătraţi a spaţiilor comerciale, ca urmare a cererii crescute venite din partea retailerilor internaţionali. Printre brandurile deja prezente în City Park se numără Zara, Bershka, Stradivarius, Mango, LC Waikiki, Debenhams, Miss Sixty, Douglas, Peacocks, Orsay şi Columbia Sportswear.

Topul zonelor rezidenţiale cu cele mai mari chirii

Primăverii, Kiseleff-Aviatorilor şi Dorobanţi-Capitale reprezintă în continuare ţinta numărul unu a chiriaşilor cu pretenţii. Pe piaţa rezidenţială bucureşteană există un segment unde preţurile par să sfideze recesiunea: închirierile de lux. Potrivit unei analize realizate de compania imobiliară Regatta, pe primele locuri în clasamentul celor mai mari chirii se situează zone exclusiviste, precum Primăverii, Kiseleff-Aviatorilor şi […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe18/04/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Primăverii, Kiseleff-Aviatorilor şi Dorobanţi-Capitale reprezintă în continuare ţinta numărul unu a chiriaşilor cu pretenţii.

Pe piaţa rezidenţială bucureşteană există un segment unde preţurile par să sfideze recesiunea: închirierile de lux. Potrivit unei analize realizate de compania imobiliară Regatta, pe primele locuri în clasamentul celor mai mari chirii se situează zone exclusiviste, precum Primăverii, Kiseleff-Aviatorilor şi Dorobanţi-Capitale. Următoarele poziţii sunt ocupate de Dacia-Grădina Icoanei, Şoseaua Nordului-Herăstrău, Floreasca-Dorobanţi, Domenii-Caşin şi Cotroceni. În aceste zone de top ale Capitalei, analiştii Regatta preconizează că nivelul chiriilor ar putea creşte uşor – cu 2-5% – în perioada următoare.

Potrivit reprezentanţilor Regatta, pe lista zonelor exclusiviste se înscrie anul acesta şi nordul Capitalei, prin ansamblul Oxford Gardens, devoltat de compania britanică Willbrook International, acesta reprezentând o ţintă pentru oamenii de afaceri străini care activează în Bucureşti.

În ceea ce priveşte cele mai mari chirii practicate în localităţile limitrofe ale Bucureştiului, cea mai căutată zonă pentru vile rămâne Pipera-Iancu Nicolae, datorită accesului rapid către oraş şi către o serie de facilităţi. Următoarele poziţii sunt ocupate de Corbeanca-Paradisul Verde, Siseşti-Jandarmeriei, dar şi Otopeni.

Şapte din zece români vor să cumpere, nu să închirieze o casă. Cât pot plăti pentru aceasta

Deşi majoritatea vizitatorilor portalului www.imobiliare.ro sunt interesaţi de o achiziţie, puterea redusă de cumpărare reprezintă un impediment în această direcţie. Spre deosebire de ţări dezvoltate ale lumii, unde a sta în chirie este un lucru perfect obişnuit, chiar şi la o vârstă mai înaintată, românii au, în mod clar, o mentalitate de proprietari. Acest lucru […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe18/04/2011

Timp de citire

0 minut

Deşi majoritatea vizitatorilor portalului www.imobiliare.ro sunt interesaţi de o achiziţie, puterea redusă de cumpărare reprezintă un impediment în această direcţie.

Spre deosebire de ţări dezvoltate ale lumii, unde a sta în chirie este un lucru perfect obişnuit, chiar şi la o vârstă mai înaintată, românii au, în mod clar, o mentalitate de proprietari. Acest lucru este dovedit de un sondaj realizat de www.imobiliare.ro în colaborare cu Asociaţia pentru Locuinţe Noi. Potrivit rezultatelor acestuia, 70% dintre vizitatorii portalului îşi doresc mai degrabă să cumpere o locuinţă decât să închirieze una. Interesant este că 64% dintre potenţialii cumpărători sunt tineri de până la 35 de ani, în vreme ce 15% dintre respondenţi au între 35 şi 40 de ani.

Banii de avans, o problemă pentru mulţi tineri
Un impediment în calea achiziţiei unei locuinţe constă în puterea redusă de cumpărare. Astfel, 19% dintre cei chestionaţi ar putea plăti un avans de doar 2.000 de euro pentru o locuinţă, 17% ar dispune de o sumă cuprinsă între 2.000 şi 5.000 de euro, iar 13% ar avea între 5.000 şi 10.000 de euro. Restul de 51% dintre respondenţi pot plăti peste 10.000 de euro ca avans pentru o locuinţă. O deschidere ceva mai mare o arată potenţialii cumpărători când vine vorba de achitarea unor rate lunare. Astfel, 32% dintre cei chestionaţi au declarat că îşi pot permite o rată lunară cuprinsă între 250 şi 300 de euro, în vreme ce 13% pot plăti între 350 şi 500 de euro pe lună. Pe de altă parte, 17% dintre respondenţi sunt dispuşi să plătească maximum 150 de euro pe lună, în vreme ce alţi 19% s-ar încadra între 150 şi 250 de euro pe lună. La polul opus, puţini au fost aceia care au declarat că ar putea plăti peste 500 de euro pe lună. Astfel, doar 9% dintre potenţialii cumpărători ar dispune de 500 până la 700 de euro pe lună, iar 10% de peste 700 de euro.

50.000-65.000 de euro, cel mai des întâlnit buget
Sondajul aplicat vizitatorilor portalului a relevat nişte rezultate interesante în ceea ce priveşte bugetul de care ar dispune aceştia pentru achiziţia unei locuinţe. Potrivit unei analize realizate de www.imobiliare.ro, în prima parte a anului trecut cea mai mare parte a potenţialilor cumpărători au căutat unităţi locative de până la 40.000 de euro. Totuşi, la nivel declarativ, peste jumătate dintre respondenţi ar fi de acord să plătească între 35.000 şi 80.000 de euro pentru propria casă. Mai exact, 21% dintre respondenţi ar dispune de un buget de 50.000-65.000 de euro, 18% şi-ar permite să plătească 65.000-80.000 de euro şi 18% s-ar încadra între 35.000 şi 50.000 de euro. În acelaşi timp, 16% dintre răspunsuri au vizat achiziţia unei locuinţe mai ieftine de 35.000 de euro. Pe de altă parte, 16% dintre cei chestionaţi au declarat că ar plăti între 80.000 şi 100.000 de euro pentru o casă, în vreme ce 8% ar dispune de 100.000-150.000 de euro şi 3% şi-ar permite să cumpere o locuinţă cuprinsă între 150.000 şi 200.000 de euro.

Ce fel de casă ar vrea clientul de azi?
În ceea ce priveşte preferinţele potenţialilor cumpărători, 72% dintre aceştia au declarat că sunt interesaţi de achiziţia unui apartament, restul de 28% optând pentru o casă. Pentru 60% dintre respondenţi nu este deloc important ca locuinţa să fie nouă. Deşi preţul este un prim criteriu de selecţie, cei mai mulţi dintre cei care au răspuns chestionarului ar opta pentru un apartament cu trei camere (40%), preferinţă urmată de apartamentele cu două camere (24%), de cele cu patru camere (22%) şi garsoniere (16%). Astfel, 23% dintre respondenţi preferă locuinţele cu suprafeţe de 60-80 metri pătraţi, 22% pe cele de 80-100 metri pătraţi, iar 39% ar vrea o suprafaţă de peste 100 metri pătraţi.

În ceea ce priveşte factorii care influenţează decizia de achiziţie a românilor, pe primele locuri se situează în momentul de faţă preţul şi amplasamentul. Eliminând aceste două criterii însă, reiese că cel mai mult contează pentru cumpărători izolarea termică a locuinţei, vechimea imobilului, locul de parcare şi calitatea vecinilor. Această concluzie vine în contradicţie cu tendinţa dezvoltatorilor de a ieşi pe piaţă cu o serie de promoţii, precum includerea în preţul locuinţei a unor obiecte de mobilier (mobilă de bucătărie, cel mai adesea), a diverse dotări (aragaz, frigider, maşină de spălat) sau chiar a unor autoturisme şi excursii.

De ce promit ţări precum România să atragă „grosul” investiţiilor în retailul european

Pieţele din Europa Centrală şi de Est sunt încă serios deficitare la capitolul spaţii comerciale moderne, spre deosebire de ţările vestice. Estimarea privind creşterea cheltuielilor de consum în anii următori face ca segmentul european de retail să se bucure de perspective solide de creştere. Potrivit unui studiu realizat de compania internaţională de consultanţă DTZ, până […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe14/04/2011

Timp de citire

0 minut

Pieţele din Europa Centrală şi de Est sunt încă serios deficitare la capitolul spaţii comerciale moderne, spre deosebire de ţările vestice.

Estimarea privind creşterea cheltuielilor de consum în anii următori face ca segmentul european de retail să se bucure de perspective solide de creştere. Potrivit unui studiu realizat de compania internaţională de consultanţă DTZ, până la sfârşitul anului viitor în Europa va fi livrată o suprafaţă totală de 13 milioane de metri pătraţi de noi spaţii comerciale. Acest volum este de aproape de patru ori mai mare faţă de stocul livrat pe continent anul trecut, de circa 3,5 milioane de metri pătraţi. Cea mai mare parte din noile centre comerciale vor fi concentrate în Europa Centrală şi de Est, unde se preconizează o creştere de 30% faţă de stocul existent, până la sfârşitul lui 2012. Pe primele locuri la capitolul livrări se vor situa în Rusia şi Turcia, cu un volum estimat pentru 2011 de 2,1 milioane de metri pătraţi şi, respectiv, 2,8 milioane de metri pătraţi.

Ţările din regiune, sub media europeană de spaţii de retail
Această concentrare se explică prin faptul că, în momentul de faţă, Europa de Vest cumulează peste 90% din stocul actual de retail, în vreme ce Europa Centrală şi de Est deţine numai 10%. Astfel, ţările central-est europene se situează mult sub media europeană a stocului de spaţii comerciale, ce atinge valoarea de 238 de metri pătraţi la mia de locuitori. Spre exemplu, Turcia şi Rusia au numai 54 metri pătraţi, respectiv 60 metri pătraţi la mia de locuitori. „Până în prezent, investiţiile în centre comerciale au fost relativ limitate în Turcia şi Europa Centrală şi de Est, reprezentând doar 4% din investiţia totală în centre comerciale în Europa în 2010, aceasta fiind cauza stocului limitat. Cu toate acestea, previzionăm o intensificare a activităţii de investiţii în aceste ţări în următorii doi ani, pe fondul creşterii semnificative a activităţii de dezvoltare, consecinţă a cererii de spaţii noi din partea retailerilor, pentru a satisface noile nevoi de consum”, subliniază Hans Vrensen, şeful departamentului de cercetare al DTZ la nivel global.

Piaţa românească, încă departe de saturaţie
Într-o situaţie asemănătoare în ceea ce priveşte stocul de centre comerciale se regăseşte şi în ţara noastră. „În România, stocul de retail modern la mia de locuitori se situa la nivelul de 64 metri pătraţi la finele anului 2010, aproape de patru ori sub media europeană de 238 de metri pătraţi. O analiză realizată de DTZ Echinox în trimestrul al treilea din 2010 estimează că piaţa românească mai poate absorbi 784.000 metri pătraţi de spaţii moderne de retail până la saturaţie, luând în calcul stocul la zi, veniturile medii ale populaţiei, rata şomajului, nivelul consumului şi statisticile principalelor ţări din regiune”, explică Bogdan Sergentu, şeful departamentului de evaluări şi consultanţă al DTZ Echinox. Acesta a precizat că, dat fiind nivelul salariului net din România, nivelul de saturaţie al pieţei de retail va fi atins atunci când spaţiile comerciale moderne vor ajunge la 100 de metri pătraţi la mia de locuitori.

Spre comparaţie, multe dintre ţările din Europa Occidentală, printre care Suedia, Irlanda şi Ţările de Jos, au atins deja un nivel de saturaţie pe segmentul de retail. Alte pieţe, precum Marea Britanie, Franţa sau Italia se situează deja foarte aproape de media europeană a stocului de spaţii de retail. Cumulat, Marea Britanie, Franţa şi Germania cumulează 50% din stocul european de centre comerciale.

Duraziv lansează prima vopsea ecologică din România, fără miros

Compania este singura care deţine dreptul de a folosi eticheta ecologică europeană din segmentul industrial al pieţei autohtone de construcţii. Compania producătoare de materiale de construcţii Duraziv a lansat prima vopsea ecologică din România, sub numele Duraziv Fără Miros. Aceasta nu mai emană niciun miros nici în timpul aplicării şi nici după uscarea peliculei, aşa […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe13/04/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Compania este singura care deţine dreptul de a folosi eticheta ecologică europeană din segmentul industrial al pieţei autohtone de construcţii.

Compania producătoare de materiale de construcţii Duraziv a lansat prima vopsea ecologică din România, sub numele Duraziv Fără Miros. Aceasta nu mai emană niciun miros nici în timpul aplicării şi nici după uscarea peliculei, aşa cum se întâmplă în cazul vopselelor lavabile obişnuite. Produsul a fost conceput astfel încât să corespundă deciziei Uniunii Europene cu privire la etichetarea ecologică, atât în ceea ce priveşte calitatea acestuia, cât şi prin respectarea condiţiilor impuse pentru protejarea sănătăţii consumatorilor şi a mediului. Duraziv este singurul producător industrial de pe piaţa autohtonă de construcţii care deţine dreptul de a folosi eticheta ecologică pentru unul dintre produsele din portofoliu. Niciuna dintre celelalte patru companii care au acest drept în România nu este activă pe segmentul industrial.

1,5 milioane de euro din vânzarea de vopsele
Creşterea segmentului de vopsele este o direcţie pe care conducerea Duraziv mizează puternic. Potrivit lui Daniel Guzu, proprietarul companiei, anul acesta veniturile realizate din comercializarea de vopsele vor ajunge la un nivel de 1,5 milioane de euro. „Dispunem de o echipă de cercetare capabilă să aducă elemente noi în această piaţă. Credem că produsele inovatoare gândite în laboratoarele proprii vor susţine vânzările din această gamă, acesta fiind practic primul an de activitate pe piaţa de vopsele” subliniază Marga Călin, director de marketing în cadrul companiei. Până în momentul de faţă, compania a investit un milion de euro în producţia de vopsele, noi investiţii urmând a avea loc în viitorul apropiat.

Coldwell Banker ajunge la o reţea de 18 sucursale

Compania a inaugurat două noi agenţii, una situată pe bulevardul Magheru, şi cealaltă în cartierul Militari. Coldwell Banker Affiliates of Romania a anunţat deschiderea a două noi puncte de lucru, în urma unei investiţii cumulate de 40.000 de euro. Cele două sucursale sunt amplasate în centrul Capitalei (pe bulevardul Magheru) şi în cartierul Militari. Reţeaua […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe13/04/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Compania a inaugurat două noi agenţii, una situată pe bulevardul Magheru, şi cealaltă în cartierul Militari.

Coldwell Banker Affiliates of Romania a anunţat deschiderea a două noi puncte de lucru, în urma unei investiţii cumulate de 40.000 de euro. Cele două sucursale sunt amplasate în centrul Capitalei (pe bulevardul Magheru) şi în cartierul Militari. Reţeaua a ajuns astfel la un total de 18 agenţii imobiliare, situate atât în Bucureşti, cât şi în ţară. De la începutul acestui an, conducerea companiei a investit 160.000 de euro în deschiderea a cinci noi puncte de lucru. „Vom continua extinderea, atât în Bucureşti, cât şi în principalele oraşe din ţară, pentru a oferi canalul optim de vânzare pentru activele care vor intra în posesia instituţiilor finanţatoare, a proiectelor rezidenţiale care se vor dezvolta în viitor sau a oricărui potenţial vânzător”, subliniază Valentin Ilie, CEO Coldwell Banker Affiliates of Romania.

Volum triplu de solicitări şi cu 10% mai multe tranzacţii
Potrivit datelor companiei, în primul trimestru al acestui an pe fiecare punct de lucru a avut loc o majorare cu peste 300% a volumului de cereri şi vizionări pentru locuinţe, comparativ cu ultimele trei luni din 2010. „Numărul tranzacţiilor a crescut cu un procent mai redus, aproximativ 10%, însă reprezintă un semnal bun. Interesul este într-o creştere evidentă şi semnificativă, iar următoarele luni vor arăta, în funcţie de contextul macroeconomic, dacă asistăm la o stabilizare a pieţei rezidenţiale”, adaugă Valentin Ilie.

Conarg a vândut 90% din Răsărit de Soare

Dezvoltatorul mai are disponibile pentru achiziţie încă 100 de unităţi locative. Ansamblul rezidenţial Răsărit de Soare, dezvoltat de compania autohtonă Conarg Real Estate, a fost contractat în proporţie de 90%. Potrivit unui anunţ oficial, la ora actuală mai sunt disponibile spre vânzare 100 de unităţi locative în cadrul complexului, dintr-un total de 988. Anul trecut […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe13/04/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Dezvoltatorul mai are disponibile pentru achiziţie încă 100 de unităţi locative.

Ansamblul rezidenţial Răsărit de Soare, dezvoltat de compania autohtonă Conarg Real Estate, a fost contractat în proporţie de 90%. Potrivit unui anunţ oficial, la ora actuală mai sunt disponibile spre vânzare 100 de unităţi locative în cadrul complexului, dintr-un total de 988. Anul trecut au fost vândute 260 de locuinţe în acest proiect. Situat în zona Titan, lângă hipermarketul Auchan şi Iris Mall, proiectul a fost complet finalizat în noiembrie 2009. Preţurile pornesc de la 39.000 de euro pentru o garsonieră, 58.000 de euro pentru două camere, 75.000 de euro pentru trei camere şi 106.000 euro (toate preţuri fără TVA) pentru locuinţele cu patru camere.

Până în momentul de faţă, Conarg Real Estate a livrat peste 1.500 de unităţi locative în ansamblurile rezidenţiale Quadra Place şi Quadra 2 – situate în zona Politehnica -, precum şi în complexul Răsărit de Soare.

Şapte ani de târguri de case, cu directorul Timon. De unde a pornit şi unde a ajuns piaţa locuinţelor noi

Faţă de primul eveniment de profil organizat în România, pe acest segment au apărut alternative viabile şi pentru clasa medie. Vlad Vlăsceanu, directorul Târgului Imobiliar Naţional (tIMOn), se pregăteşte zilele acestea pentru cea de-a nouăsprezecea ediţie a acestui eveniment. Activează în „industria” târgurilor imobiliare de şapte ani, din perioada de dinainte de boom. Îşi aminteşte […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe12/04/2011

Timp de citire

0 minut

Faţă de primul eveniment de profil organizat în România, pe acest segment au apărut alternative viabile şi pentru clasa medie.

Vlad Vlăsceanu, directorul Târgului Imobiliar Naţional (tIMOn), se pregăteşte zilele acestea pentru cea de-a nouăsprezecea ediţie a acestui eveniment. Activează în „industria” târgurilor imobiliare de şapte ani, din perioada de dinainte de boom. Îşi aminteşte de primul eveniment de profil din România – un târg privat de vile, organizat în 2004, ca o replică la o expoziţie pentru locuinţele ANL. Spune că, la momentul respectiv, vilele erau practic singurul tip de locuinţe noi disponibile la vânzare, iar acestea erau destinate unei pături sociale cu venituri foarte ridicate. Dezvoltatorii, în cea mai mare parte privaţi, erau foarte puţini.

Până la prima ediţie a tIMOn, ce a avut loc în martie 2007, Vlăsceanu a mai organizat şapte târguri de profil. În perioada 2006-2008 a avut loc expansiunea ansamblurilor de apartamente noi. Spune că principala diferenţă faţă de ceea ce se întâmplă acum pe această piaţă constă în faptul că, în urmă cu patru ani, 90% dintre locuinţele prezentate la un târg erau off-plan (în stadiu de proiect), iar restul erau finalizate. Acum însă, procentele s-au inversat.

De la vile scumpe, la apartamente de „Prima Casă”
Şi profilul cumpărătorului – şi, implicit, al vizitatorului de târg – s-a modificat substanţial în ultimii ani. Astfel, dacă în perioada de boom cele mai multe achiziţii vizau locuinţe scumpe şi erau făcute în scop investiţional – de jucători străini sau autohtoni, instituţionali sau privaţi -, acum majoritatea tranzacţiilor au ca obiect locuinţe încadrabile în programul Prima Casă sau puţin peste şi sunt încheiate de către end-useri, dat fiind că majoritatea investitorilor au ieşit din „jocul” imobiliar. În esenţă, consumatorul final nu şi-a schimbat foarte mult comportamentul: acesta este orientat spre locuinţe deja finalizate, fiind mult mai informat cu privire la o potenţială achiziţie.

O altă schimbare ce a avut loc în acest răstimp ţine de faptul că pe piaţă au apărut alternative viabile şi pentru clasa medie. Astfel, de la vilele scumpe accesibile doar celor cu venituri foarte mari, sunt disponibile acum şi unităţi locative pentru cei cu venituri medii sau chiar mai mici. Aceasta este o tendinţă pe care dezvoltatorii vor trebui să o sedimenteze în perioada următoare, în contextul în care, potrivit lui Vlăsceanu, circa 70% dintre vizitatorii de târg caută acum locuinţe încadrabile în Prima Casă sau care să coste până la 80.000 de euro.

Primele majorări de preţuri, din toamnă?
Organizatorul tIMOn crede că, în momentul de faţă, stocul de unităţi locative noi vandabile este extrem de limitat. Astfel, chiar dacă, la nivel de Bucureşti, există mii de locuinţe noi finalizate, acestea au suprafeţe şi preţuri totale prea mari pentru românul de rând. În acest context, Vlăsceanu estimează că, pe măsură ce stocul de unităţi locative noi vandabile va fi epuizat, preţurile vor începe să crească uşor, chiar începând cu această toamnă. „Din 2008 încoace, achiziţia imobiliară se tot amână. Dezvoltatorii au redus preţurile şi au venit cu oferte atractive, la limita de jos. Este foarte greu de crezut că după aproape trei ani de aşteptare, aceasta va continua. Lumea are nevoie de locuinţe, Bucureştiul este un oraş suprapopulat”, subliniază organizatorul tIMOn.

Pe vechi, mai este loc de scăderi
Vlăsceanu precizează că, spre deosebire de preţurile locuinţelor noi, care au ajuns, în mare parte, la un nivel minim (în contextul în care în piaţă există dezvoltatori care vând sub costurile de construcţie), la apartamentele vechi preţurile ar trebui să scadă la jumătate faţă de ce este acum. „Este inadmisibil ca un apartament vechi să fie mai scump sau să coste cât unul nou”, crede Vlăsceanu. Pentru moment, blocurile construite în perioada comunistă beneficiază de amplasamentul favorabil, de infrastructură şi accesul la mijloacele de transport în comun, de faptul că, în unele cartiere ale Bucureştiului, nu există o alternativă pe segmentul rezidenţial nou.

O consecinţă a epuizării stocului actual de locuinţe noi vandabile va fi însă apariţia unor noi ansambluri rezidenţiale în piaţă, către sfârşitul acestui an. Cel mai probabil, vor fi vizate pentru aceasta zone subdezvoltate până acum – ca sudul şi vestul -, dar nordul va rămâne în continuare în vizorul dezvoltatorilor.

Radiografia unui târg imobiliar
Târgul Imobiliar Naţional va avea loc între 14 şi 17 aprilie în Piaţa Constituţiei şi va reuni 10.000 de locuinţe aflate la vânzare – faţă de doar 7.000 de unităţi în toamna anului trecut -, într-un spaţiu expoziţional aproape dublu. Numărul companiilor imobiliare participante este cu 20% mai mare faţă de ultima ediţie. Potrivit estimărilor oficiale, evenimentul a ajuns la o acoperire a pieţei de 75-80%, după ce un accent deosebit a fost pus pe obţinerea unor contracte de exclusivitate.
În toamna anului trecut, la tIMOn a fost iniţiată promovarea apartamentelor vechi, printr-un parteneriat cu Asociaţia Brokerilor Imobiliari (ABI). Acum, acest parteneriat a crescut, astfel încât circa 50% dintre locuinţele promovate în cadrul evenimentului fac parte din fondul locativ vechi. De asemenea, cei care doresc să-şi vândă locuinţa veche pot apela la serviciile membrilor ABI.

O lege imobiliară, vitală pentru combaterea ilegalităţilor. Momentan au loc doar discuţii, nu există nimic oficial

Mai mulţi brokeri imobiliari fac presiuni asupra autorităţilor pentru reglementarea acestui domeniu de activitate. Pe lângă problemele generate de criză, o altă provocare întâmpinată de cei care activează în real estate-ul autohton constă în lipsa reglementării. Tentative pentru remedierea acestei situaţii există. În momentul de faţă, un grup de brokeri din cadrul mai multor agenţii […]

Scris de Adriana Drăgușin

Actualizat pe08/04/2011

Timp de citire

0 minut

Mai mulţi brokeri imobiliari fac presiuni asupra autorităţilor pentru reglementarea acestui domeniu de activitate.

Pe lângă problemele generate de criză, o altă provocare întâmpinată de cei care activează în real estate-ul autohton constă în lipsa reglementării. Tentative pentru remedierea acestei situaţii există. În momentul de faţă, un grup de brokeri din cadrul mai multor agenţii imobiliare fac presiuni asupra autorităţilor pentru implementarea unei legi imobiliare. Ileana Preda, preşedinte ales 2012 al Asociaţiei Profesionale a Agenţilor Imobiliari din România (APAIR), povesteşte că, pe parcursul anului trecut, câţiva membri ai asociaţiei au trimis o scrisoare deschisă către o serie de ministere şi instituţii oficiale. Printre autorităţile vizate se numără premierul Emil Boc, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), condus de Elena Udrea, dar şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC). Documentul elaborat de brokerii imobiliari semnala două dintre cele mai importante ilegalităţi ce se petrec pe piaţa imobiliară locală: promovarea unor proprietăţi fără acordul proprietarului şi încasarea unui comision de intermediere fără emiterea unei facturi.

Ordinea în imobiliare, o prioritate pentru Guvern
Răspunsurile primite din partea autorităţilor au fost diferite. Pe de o parte, reprezentanţii ANPC au replicat că nu au resursele necesare pentru verificarea anunţurilor false sau publicate fără acordul proprietarilor în diverse medii de promovare. Potrivit reprezentantei APAIR însă, o deschidere către colaborare a fost arătată de reprezentanţii MDRT, care au lăsat de înţeles că legiferarea domeniului imobiliar reprezintă o prioritate pentru Guvern. Cu toate acestea, în momentul de faţă nu există o declaraţie sau o direcţie oficială în acest sens, spune Preda. Pentru moment, grupul de lucru al agenţilor imobiliari are ca scop elaborarea unui proiect de lege care să pune bazele unui cadru legal pentru piaţa imobiliară. În acest sens, sunt luate în considerare atât prevederile standardului imobiliar european, cât şi codul etic al APAIR.

De ce are nevoie piaţa: sancţiuni şi licenţe pentru agenţi
Ileana Preda precizează însă că, luate în sine, prevederile Standardului Imobiliar European sunt destul de sumare. Asta pentru că documentul elaborat la nivel regional cuprinde doar nişte recomandări, nişte direcţii de acţiune, nu şi nişte obligativităţi şi sancţiuni. „Intenţia noastră e să punem penalizări, să cerem licenţierea agenţilor sau chiar a agenţiilor”, subliniază însă reprezentanta APAIR.

În prezent, pe piaţă există câteva cursuri de agenţi imobiliari – cum ar fi cele de calificare profesională, ţinute de Uniunea Naţională a Agenţiilor Imobiliare (UNAI), sau cele de perfecţionare profesională, organizate de Asociaţia Brokerilor Imobiliari (ABI). Problema este că niciunul dintre aceste cursuri nu sunt obligatorii. „Eu mi-am deschis agenţie imobiliară în 2010 şi nu mi-a cerut nimeni niciun curs, deşi aveam mai multe decât aveau ei nevoie. Suntem ca în codrul verde”, subliniază Ileana Preda. În mod evident, în cazul adoptării unei legi, se va impune organizarea unor module educaţionale obligatorii, acreditate oficial.

Indicele oficial al pietei imobiliare: cu cat au scazut preturile in 2010?

Institutul National de Statistica a dat joi publicitatii date privitoare la evolutia preturilor pe piata imobiliara in ultimul trimestru al anului trecut, cifrele indicand o scadere la nivel national cu 3,1% fata de trimestrul trei, […]

Scris de: Crisitian Orgonas, Imobiliare.ro

Actualizat pe08/04/2011

Categorii

Timp de citire

0 minut

Spre deosebire de indicii calculati de imobiliare.ro sau alte site-uri de specialitate, care analizeaza evolutia preturilor cerute de proprietari, indicele INS se calculeaza pe baza preturilor declarate la notari, reflectand astfel mai bine realitatea din piata. Totusi, acest indice este corect in masura in care si preturile declarate la notari sunt corecte. Or, multi dintre cei care efectueaza tranzactii declara preturi mai mici pentru a plati taxe mai mici.

Am ilustrat in graficul alaturat evolutia preturilor in ultimele 8 trimestre, click pe imagine pentru marire. Pentru comparatie, am pus pe grafic si evolutia indicelui imobiliare.ro.

Dupa cum se poate observa, in T4.10, preturile de tranzactionare erau cu 13,9% mai mici decat in T1.09, scaderea inregistrata de indicele imobiliare.ro in aceeasi perioada fiind de 26%.(…)

Citeste continuarea articolului: Indicele oficial al pietei imobiliare: cu cat au scazut preturile in 2010?