Cum să negociezi cu banca când nu-ţi mai poţi plăti ratele

Mai întâi de toate, debitorul care se află în dificultate financiară trebuie să contacteze din timp reprezentanţii instituţiei financiare.

Dacă ai contractat un credit ipotecar şi plata ratelor lunare este tot mai dificilă, asta nu înseamnă că vei ajunge neapărat la executare silită. În eventualitatea unor astfel de situaţii, Ministerul Finanţelor Publice a lansat, în colaborare cu Banca Naţională Română (BNR) şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), un ghid pentru restructurarea extrajudiciară a împrumuturilor cu garanţii ipotecare. „Este în interesul împrumutătorului şi împrumutatului să acţioneze în mod rezonabil şi cu onestitate pentru a găsi o soluţie pentru achitarea sumelor de plată restante fără a recurge la iniţierea unor proceduri judiciare. Procedurile de restructurare ajută la identificarea soluţiilor pentru un împrumutat aflat în dificultate în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor de rambursare a unui împrumut cu garanţie ipotecară pentru evitarea, pe cât posibil, a declanşării procedurii de executare silită”, se arată în documentul citat.

Restructurarea, o concesie, nu un drept
În acest sens, ghidul elaborat de cele trei instituţii stabileşte principiile pe care ar trebui să le urmeze atât creditorii, cât şi debitorii aflaţi în dificultate financiară. Primul dintre acestea se referă la contactarea creditorului în cel mai scurt timp cu privire la intervenţia unei situaţii de dificultate financiară. Astfel, cele două părţi pot discuta şi găsi soluţiile potrivite la problemele întâmpinate, pentru a servi interesului comun al acestora. În al doilea rând, reprezentanţii băncii ar trebui să explice în mod clar împrumutatului situaţia în care se află, potrivit obligaţiilor ce-i revin în baza contractului de credit. Consumatorul trebuie să ştie exact care este valoarea sumelor restante, numărul de zile de întârziere, suma rămasă de plată din împrumutul cu garanţie ipotecară şi dacă va avea de achitat dobânzi sau penalităţi pentru întârziere. Un al treilea principiu ce trebuie avut în vedere de către debitori stă în faptul că restructurările împrumuturilor cu garanţii ipotecare sunt o concesie, un acord al voinţelor celor două părţi, şi nu un drept. Ca urmare, desfăşurarea negocierilor presupune bunăvoinţă atât din partea creditorului, cât şi a debitorului. Aceştia ar trebui să urmărească să comunice în mod cât se poate de clar, fără a se induce în eroare unul pe altul.

Soluţia convenabilă pentru ambele părţi
Un alt principiu constă în faptul că debitorul ar trebui să pună la dispoziţia băncii, în timp util, toate informaţiile de care aceasta are nevoie pentru evaluarea corectă a situaţiei sale financiare. Apoi, cele două părţi vor discuta, înainte de luarea oricăror măsuri de executare silită, toate soluţiile pentru restructurarea creditului. Potrivit documentului citat, banca ar trebui să răspundă cu deschidere la soluţiile propuse de către împrumutat şi să-i acorde acestuia un timp suficient de gândire legat de propunerile de restructurare a creditului. Apoi, soluţia convenită trebuie să aibă la bază un grafic de rambursare realizabil. De asemenea, instituţia financiară nu va iniţia proceduri judiciare atât timp cât debitorul îşi respectă obligaţiile nou-stabilite. Nu în ultimul rând, banca va asigura confidenţialitatea informaţiilor primite de la împrumutat.

Soluţiile de restructurare extrajudiciară a împrumuturilor cu garanţie ipotecară pot fi: modificarea scadenţei şi/sau sumei de plată pentru una sau mai multe rate de împrumut în sold, fără a depăşi însă durata iniţială de acordare; capitalizarea dobânzii sau a restanţelor, soluţie ce implică, de regulă, o prelungire a scadenţei iniţiale a împrumutului; refinanţarea creditului.